Nu face vreo dezvăluire în textul intitulat ”Completare”, poate doar că fiind foarte în vârstă, speră să se poate reîntoarce în România și de aceea mesajul pare centrat pe felicitările adresate autorităților de astăzi.
Ion Mihai Pacepa, fostul consilier al lui Nicolae Ceaușescu și director adjunct al DIE, este cel mai controversat personaj din lumea serviciilor secrete românești. De la defectarea sa din 1978, disputa interminabilă este: Pacepa este un trădător sau un erou?
Evenimentul Istoric își face datoria de a aduna toate declarațiile personajelor implicate într-un eveniment și, orice s-ar spune, Pacepa rămâne un personaj al vremurilor care, uite, se încăpățânează să nu treacă încă definitiv.
Înainte de a reproduce textul mai trebuie scos un amănunt în evidență: dacă scrie mesaje în emisiunii, Pacepa trăiește. Deși, date fiind speculațiile din jurul său și capacitatea de a face diversiuni a celor implicați în războaiele serviciilor, formularea corectă ar fi, oricât de comic ar suna: ”Pacepa pare că trăiește”.
El a împlinit 91 de ani pe 28 octombrie.
Intertitlurile ne aparțin.
Decorarea lui Octavian Bjoza
Au trecut șase ani de la acest interviu, și doresc să-l felicit acum pe Președintele Klaus Johannis pentru determinarea cu care vrea să scape România de tarele comunismului. Decorarea lui Octavian Bjoza, președintele Asociației Deținuților Politici din România, informează țară și restul lumii că sub administrația președintelui Johannis România își va asumă răspunderea pentru crimele comunismului.
Asumarea acestei răspunderi constituie, în viziunea mea, unul din cele mai dificile momente ale trecerii de la dictatură la democrație.
România a sărbătorit 30 de ani de la eliberarea ei de sub comunism
În anii 1950, când am fost șef adjunct al Misiunii Economice a României în RFG, am văzut cum Planul Marshall a transformat fostul Reich într-o vibrantă democrație.
Germaniei i-au trebuit însă alți 40 de ani că să-și asume răspunderea pentru crimele Nazismului, deoarece nazismul și Gestapo-ul s-au născut în glia țării.
Comunismul și Securitatea au fost însă exportate în România, care nu trebuie să aștepte o jumătate de secol pentru a le condamna. (generalul pare să uite că există deja o condamnare a comunismului, în mandatul lui Traian Băsescu n.n.)
Anul acesta România a sărbătorit 30 de ani de la eliberarea ei de sub comunism dar, din păcate, cetățenii săi care s-au aliat cu Statele Unite pentru a lupta împotriva Securității continuă să fie considerați trădători în România.
Cazul lui Constantin Răuță
Francezii au o vorba pentru asta: Le Roy est mort! Vive Le Roy.” Cu riscul de a mă repetă, notez că prin Decizia No. 293, din 2009 – repet: 2009 – Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pentru a treia oară cererea d-lui Constantin Răuţă de anulare a condamnării sale la moarte dată de comuniști în 1974 pentru că a cerut azil politic în SUA. (Constantin Răuță a defectat în SUA, chiar în timpul vizitei oficiale a lui Nicolae Ceaușescu la Washington n.n.)
Dl. Răuţă, care mi-a fost subordonat în DIE, este acum un inginer aero-spațial american care, în pofida apariției sale excentrice, a adus o umilă contribuție la proiectarea sistemelor de apărare antirachetă americane instalate la Deveselu.
Recent, domnul Răuţă a fost depistat cu o formă letală de cancer. Este strigător la cer că opinia publică din România, în loc să-l onoreze și să-l ajute să supraviețuiască, continuă să-l eticheteze “trădător.”
”Orizonturii roșii”
Cazul meu – scuzați-mi lipsa de modestie, dar din păcate continui să fiu singurul conducător al unui serviciu de spionaj din fostul bloc sovietic care a declarat război comunismului când era la putere – este un alt exemplu.
Într-o fotografie publicată în Time magazin din 13 martie 1989, cartea Orizonturi Roșii se vede pe biroul președintelui George Herbert Walker Bush. (”Orizonturi Roșii” este cartea de dezvăluiri semnată de Ion Mihai Pacepa n.n.)
O traducere a ei în limba română a fost infiltrată în România, și o versiune de buzunar în limba maghiară, acum piesă de muzeu, a fost introdusă secret în Ungaria.
În 1988 și 1989 Orizonturi Roșii a fost serializată de Radio Europa Liberă.
La 1 ianuarie 1990, cartea a început să fie serializată și în ziarul Adevărul (care în acea zi înlocuise Scînteia), cu mențiunea că “a jucat un rol de necontestat” în răsturnarea Ceaușeștilor. Cartea a fost tradusă în 27 limbi străine și continuă să fie în librării după 31 de ani de la apariție.
În 2010, The Washington Post a recomandat că Orizonturi Rosiisa fie inclusă pe lista cărților ce se studiază în școlile din SUA.
Războiul Rece continuă
La 7 iulie 1999, Tribunalul Suprem al României a adoptat în unanimitate Decizia No.41/1999, care a anulat toate condamnările ce mi-au fost date de “justiția” lui Ceaușescu. “Pacepa a făcut în 1978 ce am făcut noi în 1989,” a explicat Președintele Tribunalului Suprem, Paul Florea: “l-a executat pe Ceaușescu.”
Guvernanții României de atunci au declarat însă public că doar Ceaușescu poate aplică această Decizie.
Rezultatul: ea continuă să fie neaplicata. În Statele Unite am primit insa un “Life time award” pentru contribuția mea la neutralizarea unuia din cei mai barbari dictatori comuniști.
În același an 1999, foștii mei colegi din KGB au zâmbit, probabil, în mormintele lor: Colonelul Vladimir Putin, șeful KGB – rebotezat FSB că să arate că o nouă instituție – s-a autoinstalat în Kremlin la capătul unei tacite lovituri de stat. Într-un articol publicat în The Wall Street Journal, ambasadorul James Woolsey, fost director al comunității de informații externe a SUA și ambasador pentru dezarmare, a documentat că Rusia lui Putin poate atacă acum Occidentul cu bombe nucleare electro-magnetice (EM) capabile să destabilizeze întregul grid electric al SUA și al Europei, precum și infrastructură care depinde de aceste griduri: transporturile terestre, aeriene și maritime, sistemele bancare, alimentarea cu electricitate și apă necesare menținerii civilizației și vieții a sute de milioane de oameni.
O lecție de viață
În acei ani, celebrul istoriograf american John Lukacs (a cărui lista de cărți și studii cuprinde 47 pagini), a explicat similaritatea dintre cultul politiei politice din Russia și România prin izolarea geografică a acestor țări. “Catedralele Evului Mediu, Renașterea, Barocul, Iluminismul, toate aceste epoci istorice care au civilizat Europa, nu au existat în Rusia și România.”
Mă număr printre admiratorii lui Lukacs, dar și a țării mele natale. Regatul în care m-am născut a fost unul din epicentrele culturii Europene, iar capital ei se numea, sugestiv, Le Petit Paris.
Gheorghe Șincai, care a înființat peste 300 de școli în limba română, ocupă un loc de cinste în panteonul iluminiștilor europeni, alături de Voltaire, Diderot și Herder. Nicolae Bălcescu, sufletul Revoluției din 1948, s-a format la școală Revoluției Franceze. Iar George Enescu, Constantin Brâncuși și Traian Vuia, titani ai muzicii, artei și respectiv științei europene, s-au născut și format în România.
În 1945, această Românie a fost însă cotropită de un gigant feudal care a transformat-o într-un fel de samoderzhaviye, tradițională formă de totalitarism rusesc, în care un dictator conduce țară cu ajutorul poliției sale politice.
Am avut 25 de ani când doctorii i-au recomandat mamei să-și opereze imediat un chist malign ce-i fusese abia depistat. „De ce să mă grăbesc dragă, dacă nu mă doare” mi-a spus dragă mea mama de câte ori am încercat să o duc la spital. Curând am îngenunchiat la mormântul ei. A fost ultima, și poate cea mai importantă lecție pe care am primit-o de la cea care mi-a dat viață: cînd ai cancer, extirpează-l.
La 28 iulie 2019 am celebrat 41 de ani de când m-am debarasat de tumoarea mea canceroasă, Securitatea, și am început o nouă viață în SUA,
Le Petit Paris
Sper din inima că Președintele Johannis și noul premier al României, Ludovic Orban, vor extirpa cancerul Securității de pe trupul țării mele natale și că Bucureștiul va deveni din nou un Petit Paris.
Iubesc România, în care am lăsat 50 de ani din viață, rude, prieteni, și mormintele părinților, și sper că nu voi părăsi această lume înainte de a o vedea din nou unită și strălucitoare.
Sărbători fericite. Și la mulți ani!
Foto deschidere: flux24.ro
