Emisiunea de mărci poştale „Marea Lojă Naţională din România, 140 de ani de la înfiinţare” va fi disponibilă începând de vineri, 3 aprilie, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.
Cum arată mărcile și colița
Emisiunea, alcătuită din două mărci poştale şi o coliţă dantelată, aduce în atenţia pasionaţilor de filatelie aspecte inedite ale existenţei şi activităţii acestei societăţi fraternale.
Marca poştală cu valoarea nominală de 1,80 lei prezintă ca element central Biblia, în jurul căreia sunt reprezentate simboluri masonice, în timp ce pe marca poştală cu valoarea nominală de 20,50 lei este ilustrat portretul Primului Mare Maestru, Constantin Moroiu (foto), alături de simboluri masonice.
Pe coliţa dantelată a emisiunii având timbrul cu valoarea nominală de 29 lei sunt reprezentate grafic următoarele elemente: adresa semnată de Constantin Moroiu din partea Marii Loji Naţionale din România privind delegarea lui Pericle Păltineanu pentru a participa la Sărbătorile de Încoronare din 10 Mai 1881 a Regelui Carol I, sigla Marii Loji Naţionale din România, alături de însemne masonice, iar lumânarea aprinsă fiind reprezentată şi pe timbre, ca un element unitar.
Scurtă istorie a masoneriei române
Primele Loji masonice moderne au fost înfiinţate pe teritoriul actual al României în a treia decadă a sec. al XVIII-lea. În anul 1734, în Galaţi, cu substanţiala contribuţie a secretarului princiar Anton Maria del Chiaro, a luat fiinţă „Loggia di Galazzi”, iar în 1735, în Iaşi, domnitorul Constantin Mavrocordat a fondat Loja „Moldova”.
Transilvania
„Soţietatea Filosofească a Neamului Românesc în Mare Principatul Ardealului”, fondată în 1795 de Francmasonul Ioan Molnar Piuariu, a grupat intelectuali români de vază, feţe bisericeşti şi personalităţi politice, precum Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuel Micu, Gherasim Adamovici, Aron Budai, Radu Tempea şi Enache Văcărescu. Unii dintre membrii acestei societăţi, animaţi de spiritul naţional şi de preceptele şi idealurile Francmasoneriei, au elaborat cel mai important document politic naţional al sfârşitului sec. al XVIII-lea – „Supplex Libellus Valachorum” (1791).
București
Printre membrii Lojilor din Bucureşti din prima jumătate a sec. al XIX-lea s-au numărat Ion Câmpineanu, Grigore Cantacuzino, Ion-Heliade Rădulescu, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Constantin Scheleti, Teodor Diamant, Emanoil Răşcanu şi multe alte personalităţi marcante ale epocii.
Personalităţi de excepţie ale României din toate timpurile au fost Francmasoni: Horia, unul dintre conducătorii răscoalei din 1784; cei mai mulţi dintre liderii politici, militari şi culturali ai Mişcării Revoluţionare de la 1848: Nicolae Bălcescu, Constantin Alexandru Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzi, Gheorghe Magheru şi Ion C. Brătianu.
Junimea
În anul 1866 a fost fondată în Iaşi Loja „Steaua României”. Interfaţa cu societatea civilă a acestei Loji o reprezenta Societatea Literară „Junimea”, ce a avut un rol fundamental în cultura şi literatura română a sec. al XIX-lea. Din Atelierul „Steaua României” au făcut parte Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Teodor Aslan, Gheorghe Asachi, Constantin Şuţu, Nicolae Şuţu, Alexandru Balş, Nicolae Cantacuzino, Grigore Sturdza, Charles Tissot, Petre Palladi şi multe alte personalităţi culturale.
