Maria Tănase, Fănică Luca și taraful lui Grigoraș Dinicu cântă la Flushing Meadows din 30 aprilie

 

Aflată în plin proces de afirmare a identității naționale, România încerca, prin intermediul industriei, al culturii si tradițiilor sale, să se remarce la nivel internațional. Astfel, la Expoziția Universală de la New York din 1939, țara noastră a avut una dintre cele mai apreciate participări.

Expoziția Universală, având ca temă „The World of Tomorrow”, s-a desfășurat la Flushing Meadows și a fost inaugurată la 30 aprilie 1939.

Comisarul general al pavilionului României a fost academicianul Dimitrie Gusti.

La inaugurarea pavilionului României au participat numeroși invitați dintre care menționăm pe Sara Delano Roosevelt, mama Președintelui Statelor Unite ale Americii, Fiorello La Guardia, primarul orașului New York, Grover Whalen, președintele Expoziției, Eduard J. Flynn, comisarul guvernului SUA, Radu Irimescu, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Washington.

Locul de întâlnire a elitei americane

România a avut doua clădiri: Pavilionul României (arhitect G.M. Cantacuzino) și Casa Românească (arhitect Octav Doicescu), ce avea un restaurant care a concurat cu cel al Franței la atragerea de clienți si care devenise locul de întâlnire a elitei americane din acea vreme. Personalități ale arhitecturii americane au fost de părere că pavilioanele românești erau „cele mai reușite ca arhitectură si ca material de prezentare generală și creau imaginea uneia dintre cele mai interesante țări din Expoziția americană”.

În cadrul temei României la expoziție s-au evidențiat sectoarele dedicate aviației, agriculturii, cercetării, extracției și prelucrării petrolului.

Lucrări semnate de cele mai importante nume ale artei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX și din perioada interbelică, între care picturi de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea, obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Lena Constante, Nora Steriade ș.a., au constituit componenta artistică a participării românești la Expoziția Universală.

O mare parte dintre acestea au rămas în Statele Unite ale Americii și se află astăzi la Catedrala ortodoxă română „Sfânta Maria”, din Cleveland, Ohio.

Enescu și Brâncuși

În contextul participării României la Expoziția Universală de la New York, la Opera Metropolitană a avut loc un concert dirijat de George Enescu. De asemenea, la Expoziție a fost prezent și Constantin Brâncuși, care a fascinat America.

Publicul care a vizitat Casa Românească a putut asculta melodii populare românești interpretate de Maria Tănase, Fănică Luca și taraful lui Grigoraș Dinicu.

Foto: Mai 1939 – România la Expoziția Universală de la New York. Grover Whalen, președintele Expoziției, Eduard J. Flynn, comisarul guvernului SUA, Dimitrie Gusti, comisarul general al României, și Radu Irimescu, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Washington (Biblioteca Națională a României)

Sursa: Arhivele Diplomatice ale MAE