Tatăl său, Mpambane Caswell Makeba, a murit pe când ea avea cinci ani. Mama sa, Nomkomndelo Christina, a fost obligată să o trimită să locuiască cu bunica ei, unde a crescut în sărăcie.
La vârsta de 17 ani, a dat naştere unei fetiţe, Bongi, singurul său copil.
Miriam Makeba şi-a început cariera muzicală cântând cu trupa vărului ei, Cuban Brothers.
Între 1954-1957 a cântat cu Manhattan Brothers alături de care a făcut turnee în Africa de Sud, Zimbabwe şi Congo.
Apoi, s-a alăturat grupului de fete, Skylarks, care combina jazzul şi melodiile tradiţionale africane.
Apariţia în filmul „Come Back Africa” (1957) şi, apoi, în rolul principal din „King Kong” (1959) al lui Todd Matshikiza, i-au consolidat reputaţia în industria muzicală locală cât şi în cea internaţională.
Musicalul King Kong, promovat ca o „operă de jazz”, a avut un mare succes în Africa de Sud.
Pentru micul ei rol din documentarul Come Back Africa, al regizorului de film american, Lionel Rogosin, – o cântăreaţă „shebeen” care a interpretat melodiile Lakutshon Ilanga şi Saduva – Makeba a fost invitată la Festivalul de film de la Veneţia în 1959, unde a primit personal un premiu pentru film. În urma acestui film, care prezenta într-un mod negativ autorităţile sud-africane, Makeba a decis să nu se mai întoarcă în ţară.
Autorităţile i-au anulat paşaportul şi i-au refuzat orice posibilitate de a se întoarce în Africa de Sud.
A fost primul muzician de culoare care a părăsit Africa de Sud din cauza apartheidului şi, de-a lungul anilor, mulţi alţii o vor urma.
Cântăreaţa s-a refugiat la Londra, unde l-a întâlnit pe Harry Belafonte, care a ajutat-o să emigreze în SUA.
A cântat în 1962, alături de muzician, pentru preşedintele american John F. Kennedy la Madison Square Garden, cu ocazia zilei sale de naştere. Printre ceilalţi admiratori ai ei s-au numărat Marlon Brando, Bette Davis, Nina Simone şi Miles Davis.
În 1963, a vorbit, pentru prima dată, la Naţiunile Unite.
În 1966, a câştigat un premiu Grammy la categoria muzică folk/tradiţională pentru albumul An Evening with Harry Belafonte and Miriam Makeba (1965).
A fost, de asemenea, prima femeie de culoare care a avut un hit în top-zece, la nivel mondial, cu melodia Pata Pata în 1967.
În total, a înregistrat patru albume în SUA. Tot aici, a înregistrat şi celebrul ei cântec Qogothwane („The Click” Song).
S-a căsătorit, în 1968, cu militantul activist pentru drepturile civile afro-americane, Stokely Carmichael, dar în 1969 a fost obligată să se mute în Guineea.
A reuşit să cânte în continuare, făcând turnee în Europa, America de Sud şi Africa în anii 1970 şi 1980.
A cântat mai ales în săli aparţinând sindicatelor, în cadrul instituţiilor culturale şi pe alte scene mici.
A apărut şi la festivaluri de jazz precum Montreux de la Berlin.
S-a adresat în 1971, pentru a doua oară, Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, vorbind în calitate de delegat reprezentând Guineea la Naţiunile Unite (ONU).
Miriam Makeba a primit, în 1986, Premiul pentru Pace „Dag Hammarskjold” pentru munca sa de delegat la Naţiunile Unite.
În 1990, liderul Congresului Naţional African (ANC), Nelson Mandela, eliberat după 27 de ani de închisoare, a încurajat-o pe Miriam Makeba să se întoarcă în Africa de Sud.
Cântăreaţa s-a întors, după 31 de ani de exil, şi a devenit, în 2001, ambasador al bunăvoinţei pentru Africa de Sud la Naţiunile Unite.
Reîntoarsă în ţara sa natală, Makeba a lansat un nou album – „Homecoming”, nominalizat în 2000 la un Premiu Grammy, la categoria Best World Music.
În 1997, a apărut în filmul „Mama” de Veronique Patte Doumbe.
În 1998 a făcut turnee în Africa, SUA şi Europa.
În 2002, Makeba a jucat în documentarul captivant al lui Lee Hirsch „Amandla” despre puterea uriaşă a muzicii în lupta împotriva apartheidului.
A primit, în 2002, titlul de Comandant al Legiunii de Onoare al Republicii Franceze şi Premiul „Polar Music” din partea Academiei Regale Suedeze de Muzică.
Miriam Makeba a murit la 9 noiembrie 2008, la vârsta de 76 de ani, în urma unui atac de cord survenit în timpul unui concert în oraşul Caserta din sudul Italiei pentru susținerea scriitorului Roberto Saviano, în lupta sa împotriva organizației mafiote Camorra.
Sursa: Agerpres
