Istoria unor ani zbuciumați
Pe 17 octombrie 1961, în timpul războiului din Algeria (1954–62), la apelul filialei din Franța a Frontului de Eliberare Națională din Algeria (FLN), 30 000 de algerieni au luat parte la o demonstrație.
La ordinele șefului poliției pariziene, Maurice Papon, Poliția Națională Franceză i-a atacat pe manifestanți. După 37 de ani de negare și cenzură a presei, în 1998, guvernul francez a recunoscut în cele din urmă 40 de decese, deși alte estimări indică 100 – 300 de victime. Moartea a survenit din cauza loviturilor extrem de dure date de polițiști, dar și ca urmare a faptului că oamenii legii au aruncat manifestanți în Sena de pe podul din Bezons și mulți dintre aceștia s-au înecat.
Deși istoricii au pus brutalitatea oamenilor legii pe seama rasismului instituționalizat din poliția franceză a acelor ani, precum și pe trecutul petainist al lui Maurice Papon, e posibilă și o altă explicație. Polițiștii aveau motive puternice de răzbunare, dat fiind că numai între sfârșitul lunii august și începutul lunii octombrie 1961, 11 oameni ai legii fuseseră uciși în atacurile cu bombă ale FLN, iar alți 17 răniți numai în Paris și suburbiile orașului.
Președinții francezi își pun cenușă în cap
Primul care a recunoscut că a existat o „represiune sângeroasă” a fost președintele francez François Hollande în 2012. Macron a mers, însă, și mai departe
În acea noapte, o represiune – „brutală, violentă, sângeroasă”, după cuvintele lui Macron, i-a lovit care protestează împotriva interdicției impuse algerienilor de a nu-și părăsi casele lor după ora 20:30. „Aproape 12.000 de algerieni au fost arestați și transferați la centrele de sortare de pe stadionul Coubertin, Palatul Sporturilor și alte locuri. Pe lângă mulți răniți, câteva zeci au fost uciși, trupurile lor fiind aruncate în Sena. Multe familii nu au găsit niciodată rămășițele celor dragi ”, notează președinția franceză.
Declarațiile lui „Jupiter” au provocat scandal
Scuzele pronunțate de „Jupiter”, cum îl numesc cam în bătaie de joc francezii pe actualul președinte, au provocat nemulțumire . Extrena stângă, comuniștii și La France Insoumise i-au cerut lui Macron să recunoască masacrul drept crimă de stat.
De cealaltă parte, contracandidata lui Macron în alegerile prezidențiale, Marine Le Pen, a criticat „aceste pocăințe nesustenabile în mod repetat” și l-a criticat pe Emmanuel Macron că umilește Franța, în timp ce „Algeria ne insultă în fiecare zi”. Un grăunte de adevăr există, dacă pentru victimele algeriene Macron își cere scuze, nimeni nu se gândește și la europenii masacrați de Armata de Eliberare Națională la Oran după declararea indepemdenței și retragerea trupelor franceze, scrie Le Figaro.
