Catolicii împotriva Reginei
Machiajul care apare în toate portretele ei simbolizau tinerețea și clasa superioară a Reginei. Dorind să le arate supușilor săi că deține sânge regal, a recurs la tertipuri precum rochiile elegante și vopseaua albă pentru față. Nevoia ei de legitimitatea a apărut după ce tatăl ei, Henry, a declarat-o nelegitimă pentru tron, în urma morții mamei sale, Anne Boleyn.
O mare parte din domnia Elisabetei I a fost marcată de intrigi politice și tentative de asasinat. La un moment dat, William Cecil, secretarul ei de stat, i-a interzis să mai accepte cadouri precum mănuși sau mâneci detașabile, din teama de a nu fi otrăvită. De asemenea, garderoba ei devenise atent păzită, chiar și lenjeria sa intimă era inspectată constant de oamenii din jurul Elisabetei I.
În calitate de monarh protestant, Elisabeta s-a confruntat cu mari tensiuni între creștinii catolici și creștinii protestanți din Anglia. Sora ei mai mare, Maria I, a fost devotată în readucerea catolicismului în Anglia după rebeliunea tatălui lor, Henric al VIII-lea. Elisabeta I menținându-se protestantă, acest lucru i-a nemulțumit pe catolicii englezi, deoarece aceștia încă se aflau într-o poziție incomodă după ce tatăl Elisabetei a forțat Biserica să renunțe la crucifixuri și mănăstiri.
Poeziile pro-catolice o comparau pe Elisabeta cu Izabela, o regină care era cunoscută pentru podoabele sale ridicole și pentru cruzime. Agitatorii pro-catolici au spus despre Regină că era o iubitoare de extravaganță, de putere, întruchipată de propriul ei mod dramatic de a se îmbrăca în public.
Propaganda prin portrete
Contrar credinței populare, majoritatea oamenilor din dinastia Tudor erau dornici să-și păstreze corpul curat, dar și dantura, care la vremea aceea nu se putea bucura de toate instrumentele de care avea nevoie un om pentru a se curăța. Pentru îngrijirea dentară, unii au încercat să se spele pe dinți cu crenguțe sau cârpe zdrobite. De asemenea, erau folosiți acizi precum oțelul sau vinul ca un fel de apă de gură sau odorizant. Însă, Regina avea mari probleme cu dinții. Vizitatorii curții au scris că dinții ei erau vizibil decolorați spre sfârșitul domniei sale, unii ajungând să afirme să dinții ei erau total negri. Lucru care s-a dovedit a fi un fals istoric.
Pe măsură ce Elisabeta I și-a dat seama de influența pe care o avea, a devenit și mai conștientă de importanța portretizării sale. Într-o perioadă în care mulți o vedeau doar pentru o fracțiune de secundă, imaginea reprezenta totul pentru Regină. Aproape fiecare lucrare care o prezenta pe Elisabeta I a fost creată special pentru a arăta puterea sa de a conduce.