Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, a fost dăruită de împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în 1429.
Aflată în naosul bisericii, icoana reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul Iisus ţinut pe braţul stâng, iar pe verso este pictat Sfântul Gheorghe, fiind ostaş cu capul descoperit, stând pe scaun cu balaurul sub picioare, în mâna dreaptă având suliţa, iar în cea stângă sabia.
Icoană este cunoscută cu numele de Lidianca pentru că ar fi o copie după o icoană a Maicii Domnului din Lida şi pentru că are chipul Sfântului Gheorghe, originar din Lida.
Pictura este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre preţioase între anii 1844-1845, în timpul stareţului Neonil.
Icoana Maicii Domnului de la Neamţ este o icoană procesională, dar şi o icoană protectoare, care a întreţinut evlavia credincioşilor şi a monahilor.
Potrivit basilica.ro, tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a icoanei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, oraş aum în Israel, reprezentând chipul Maicii Domnului.
