Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Libia trece prin momente grele. Populația îl vrea înapoi pe Gaddafi
Articole online

Libia trece prin momente grele. Populația îl vrea înapoi pe Gaddafi

Pe 20 octombrie 2011, în timp ce Marea Britanie și Franța desfășurau atacuri aeriene în sprijinul unei răscoale libiene, Muammar al-Gaddafi, fostul conducător al Libiei începând cu 1969 și până în 2011 a fost ucis. Un deceniu mai târziu, dezintegrarea țării în facțiuni războinice a determinat reevaluarea fostului conducător, populația ajungând la concluzia că fiul acestuia poate fi un potențial salvator.

Reactivarea lui Gaddafi

Saif al-Islam Gaddafi nu a anunțat că va participa la alegerile prezidențiale din 24 decembrie, însă într-un interviu de săptămâna trecută și-a arătat dorința de a câștiga conducerea țării. O succesiune de războaie civile a transformat Libia într-un câmp de luptă pentru milițiile rivale, trupele străine și mercenari. Inevitabil, a crescut nostalgia pentru relativa stabilitate a conducerii de 40 de ani a fostului conducător.

Dezamăgirea în Libia s-a instalat încă din 2017, când oamenii deja regretau revolta care l-a eliminat pe Muammar al-Gaddafi de la putere. Revizionismul a fost mai puternic în Misrata, care în 2011 era cunoscută sub numele de „Stalingradul libian”, zidurile sale fiind pline de gloanțe, amintind de consecințele brutale pe care le-a suferit, fiind unul dintre principalele centre de rezistență ale țării. Mohamed Alameen, un tânăr antreprenor spunea că: „Nu blestemăm memoria lui Gaddafi. Există o admirație pentru modul în care a impus pacea în acele zile”. Mii de oameni au murit în luptele de stradă atunci când Gaddafi a fost omorât. Profitând de vidul de putere, ISIS a reușit să-și înființeze primul avanpost în Libia.

În prezent, Libia abia mai există ca țară. În ciuda încetării focurilor de armă, Libia este împărțită într-un guvern susținut de Turcia și un regim susținut de Egipt și Rusia sub Khalifa Haftar, un fost general a cărui armată a ajutat la organizarea loviturii de stat care a dus la îndepărtarea regelui Idris de la conducerea Libiei în 1969 și care începând cu 2014, a luptat pentru dizolvarea Congresului Național General și crearea unui guvern provizoriu care să organizeze alegeri noi. 

Moștenirea de familie

Este greu de imaginat cum fiul lui Gaddafi ar putea impune ordinea în Libia, cu toate că a reușit să scape de execuția revoluționarilor cât a fost ținut prizonier în orașul Zintan. „Oamenii care mă păzeau îmi sunt acum prieteni”. Aceștia au refuzat să-l predea Curții Penale Internaționale din Haga, care l-au acuzat pentru crime de război sau instanței din Tripoli care l-a condamnat la moarte în 2015.

Experții sun sceptici la adresa fiului lui Gaddafi.  „ Având în vedere cum stau lucrurile în prezent, este greu de imaginat că Libia se va uni în jurul oricui, darămite în jurul unui alt Gaddafi”, a declarat un diplomat occidental.

Înainte de revolta din 2011, el fusese văzut ca un potențial reformator. Studiase la Viena și la Londra, cultivase politologi occidentali și ținea prelegeri libienilor în domeniul civic. Însă, la fel ca tatăl său, era renumit pentru cruzimea sa, avea o latură sălbatică și păstra ca animale de companie o pereche de tigri albi. A participat la represiunea brutală a protestatarilor din 2011, avertizând că vor curge “râuri de sânge” dacă revolta nu va fi oprită.

În prezent, apără istoricul tatălui său, sugerând că guvernul ar fi trebuit să adopte o poziție mult mai dură față de protestatari. „Ceea ce s-a întâmplat în Libia nu a fost o revoluție”, a spus el. „Le poți numi … zile ale răului”, a spus Times.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA