La Ceferiada din 1939 a fost inaugurat şi stadionul Giuleşti. Regele Carol al II-lea, pe gazon

 

Noul premier al României a mai cooptat în echipa pentru EURO 2020 un consilier. Rică Răducanu se va alătura echipei, Gică Popescu rămânând consilierul premierului pe aceeaşi temă, după cum relatează gsp.ro.

Pe piaţă circulă zvonul că noul stadion al Rapidului va purta numele portarului de 73 de ani, urmând a se numi „Rapid – Necula Răducan”, așa cum îl cheamă în acte pe Rică Răducanu, fiind necesare doar ultimele avize, mai scrie gsp.ro.

Dacă informaţia se confirmă sau nu, rămâne de văzut, cert este că la noul stadion mai este de lucru.

Fostul portar din Giulești îl va ajuta pe fostul căpitan al Barcelonei la dezvoltarea stadioanelor Giulești și Arcul de Triumf, arene care vor fi folosite de selecționatele care vor veni la București pentru Campionatul European 2020.

Şi, cum istoria se scrie uneori şi pe stadion, şi în cazul arenei giuleştene vorbim despre o istorie aparte.

Stadionul a avut parte, în 1939, de o inaugurare… regală!

File de istorie

Prima filă din istoria clubului Rapid s-a scris pe data de 25 iunie 1923, într-o sală a unei școli primare din cartierul bucureștean Grivița. Atunci, lucrătorii de la Atelierele Grivița și jucătorii unei echipe (Excelsior) care deja activa în cartier au pus bazele ,,Asociației Culturale și Sportive CFR”. Președinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Grivița, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, fost jucător la echipa Venus.

Fotbaliștii intrau pe teren îmbrăcați în echipamente confecționate din pânză vișinie în casa capitanului și încălțați în bocanci recondiționați de la Atelierele Grivița. Așa a arătat începutul uneia dintre cele mai de succes istorii din fotbalului românesc, scrie rfi.ro.

La 6 iunie 1935, echipa Rapid a câștigat prima Cupă a României, iar în 1942 a obținut victoria în campionatul de război, competiție cunoscută drept ,,Cupa Basarabiei” și nerecunoscută oficial de Federația Română de Fotbal.

În perioada interbelică, Rapidul a fost printre echipele de top ale țării, adjudecându-și nu mai puțin de șase cupe consecutive. Ulterior, palmaresul echipei avea să se îmbogățească semnificativ atât pe plan intern, cât și internațional, mai scrie sursa citată.

Ceferiada

Intervalul dintre cele două războaie mondiale au marcat și un alt eveniment istoric pentru Rapid: inaugurarea stadionului Giulești, care din 2001 poartă denumirea „Valentin Stănescu”.

Construcția acestuia a început încă din 1936, sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu, care a realizat un proiect după modelul celebrei arene „Highbury” din Londra, a echipei Arsenal. Se dorea a fi o copie, în variantă mai mică a ,,Potcoavei” londoneze, la fel ca aceasta, nefiind împrejmuit complet.

Deschiderea oficială a avut loc abia pe 10 iunie 1939, când se serba Ceferiada.

Pe vremea lui Carol al Doilea, aproape toată ţara şi-a arătat încrederea în rolul pe care Căile Ferate îl aveau în dezvoltarea ţării.

Ceferiada din 1939 a ţinut trei zile şi trei nopţi.

CFR era cea mai mare industrie a ţării. Nu avea doar trenuri, avioane sau vapoare. Deţinea spitale, şcoli pentru copiii angajaţiilor, cartiere de locuinţe, notează stiri.tvr.ro.

Marea lor sărbătoare avea un nume inspirat de Olimpiadă. Ceferiada a marcat împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren din România.

La Ceferiada din 1939 a fost inaugurat şi stadionul Giuleşti. Cel mai tare din ţară.

O bijuterie art-deco, cu părţi care reproduceau arena celor de la Arsenal. Stadionul dispunea de 12.160 de scaune şi de propria staţie de tren.

O premieră istorică

Conform ziarului ,,Timpul”, au fost prezenți aproximativ 20.000 de oameni. Gazonul giuleștean l-a găzduit atunci pe însuși Regele Carol al II-lea, care a îngenunchiat și a sărutat crucea în cadrul ceremoniei religioase.

Au fost prezenți și viitorul rege Mihai, premierul Armand Călinescu, prințul Paul al Greciei și numeroși alți diplomați.

La ceremonie au participat 3.728 de angajați de la CFR, printre care și 729 de fotbaliști. Toți au defilat prin fața lui Carol al II-lea, în cadrul evenimentului denumit Ceferiada, scrie şi fanatik.ro.

România consemna o premieră istorică prin prezența atâtor personalități și oficialități la inaugurarea unui stadion, scrie rfi.ro.

Modificări

Ulterior, în 1980 şi 1990 au fost efectuate lucrări la stadion care au afectat arhitectura iniţială a arenei, apoi au venit alte intervenţii, în 2003, arena pierzându-şi din strălucirea de odinioară, scrie uct-media.com.

Arena avea la început 60 de loje oficiale, situate sub tribune. Fiindcă spectatorii de la peluză erau nevoiți să vadă meciurile din picioare, la mijlocul anilor ’80 a fost construită a doua peluză a arenei, care în prezent se numește „Peluza Nord”, precizează fanatik.ro.

Inițial a fost ridicată pe un cadru metalic, iar lucrarea a fost definitivată 10 ani mai târziu, când arena a ajuns la o capacitate de 19.100 de locuri, toate pe scaune.

Din 2000, stadionul a fost dotat și cu o instalație de nocturnă, iar din 2001 s-a numit „Valentin Stănescu”, după cel care a fost antrenorul primei echipe de titlu a Rapidului în sezonul 1966-1967.

În 2003 arena a fost modernizată iar echipa s-a mutat pe stadionul „Național”.

Tribuna oficială a fost mărită și acoperită, a fost construit un drenaj la standard occidentale iar gazon a fost schimbat complet.

În ultimul deceniu, degradarea stadionului a făcut ca numărul maxim al spectatorilor prezenți să fie limitat la puțin peste 11.000 de locuri, mai scrie sursa citată.

CREDIT FOTO: uct-media.com