Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Johan Lurtz din Bod se întoarce acasă, în 1933, după 20 de ani de captivitate în Rusia și-și spune povestea de groază
Articole online

Johan Lurtz din Bod se întoarce acasă, în 1933, după 20 de ani de captivitate în Rusia și-și spune povestea de groază

La Bod, lângă Brașov, sosea în vara lui 1933 Johan Lurtz, un sas care luptând cu armata austriacă în reg. 24 Honvezi din Galiţia, a fost luat prizonier de către ruşi.

Şi, cum eu am persistat să rămân independent, kolhozurile mi-au expropriat cele 18 pogoane, mi-au luat boii, caii şi uneltele. Am continuat câtva timp să lucrez în micul meu atelier, însă fiind boicotat nu-mi puteam asigura pâinea zilelor.

Pus în faţa acestei situaţii, m’am dus la Moscova şi cum noi nu aveam acolo o reprezentanţă diplomatică, m’am dus la legaţia poloneză, unde mi s’a pus un avocat la dispoziţie, spre a-mi susţine plângerea la Centralnai Ispolnitalni Komitete, din Moscova.

Aci s’a judecat cauza mea după formele legale şi mi s a dat dreptate, însă numai pe jumătate.

Mi s’a spus anume că la pământ n’am dreptul, însa s-a dat ordin să mi se înapoieze vitele, caii şi uneltele. Am vândut toate acestea, împreună cu casa şi atelierul, fiindu-mi cumpărate de colectivitatea muncitorilor, şi am rămas apoi ca maestru rotar, lucrând în particular, până în septembrie.

Impozit sovietic

Prin luna august, am căpătat o decizie prin care se spunea că trebuie sa plătesc un impozit de 600 de ruble (aprox. 48.000 lei), pe motiv ca nu lucrez în colectivitate.

Neputând plăti un impozit atât de mare, mi s’a spus:

„Dacă nu poţi plăti, nu lucra singur, şi intră în colectivitate”.

M’am dus atunci din nou la Moscova, la legaţia poloneză, şi la autorităţile sovietice, spunându-le că dacă nu mă lasă să trăiesc, să-mi înlesnească formalităţile pentru înapoierea acasă.

La Moscova, s’a făcut o anchetă pentru a se stabili dacă sunt român.

Legaţia poloneză din Moscova a intervenit la Bucureşti, relatând situaţia mea şi, după un răstimp, am primit la Moscova un paşaport românesc, în condiţiuni pe care nu le pot divulga.

M-am dus apoi ia G. P. U., şi am spus că vreau să plec acasă. Şeful de aci, m’a întrebat:

„Cum crezi una ca asta? Cum crezi că se pot face formalităţile?”.

„Am un paşaport românesc”.

„De unde?”

„L’am primit într’un plic, de la un frate al meu”.

Şeful G. P.-U.-lui mi-a luat paşaportul şi timp de 6 luni n’am mai ştiut nimic.

După acest interval, am plecat la Ecateriemburg unde este o casă a străinilor din Rusia, anume „Instradi Stol”, şi am povestit aci chestia cu paşaportul ca şi întreaga mea situaţie.

La 17 mai a. c., „Insotradi Stol” a intervenit la G. P. U., cerând să mi se restitue paşaportul.

A doua zi am şi fost chemat de şeful G. P. U. din localitate, şi introdus într’o cameră, în care se aflau 6 inşi.

Pagini: 1 2 3

Registration

Aici iti poti reseta parola