Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria secretă > Jeanne, misterioasa muză a lui Baudelaire
Articole online

Jeanne, misterioasa muză a lui Baudelaire

Numeroase cărți celebrează în această primăvară bicentenarul nașterii lui Charles Baudelaire. Dintre acestea, una în mod deosebit se concentrează asupra muzei poetului.

Aceasta era actriță și, la un secol și jumătate de la moartea ei, rămâne un mister.

Nu i se cunoaște cu certitudine decât prenumele, Jeanne, și porecla: „Venus neagră”, din cauza culorii pielii, fiind metisă.

Reconstituind idila care s-a înfiripat între poet și cea despre care Théodore de Banville a scris că a fost „singura iubire (…) din prima până în ultima zi”, noua apariție editorială încearcă să-i redea tinerei umanitatea, dat fiind că muza lui Baudelaire a fost tratată destul de rău până acum de biografii poetului.

În ultima carte a lui Jean Teulé, apărută toamna trecută („Drace, Baudelaire!”), Jeanne este prezentată ca o femeie venală și violentă, care ar fi fost motivul decăderii poetului, scrie Le Point.

Portretul făcut astfel lui Jeanne se bazează pe scrierile mamei lui Baudelaire, Caroline Aupick, convinsă că Jeanne i-a dat sifilis fiului ei.

Albert Feuillerat o descria ca pe un „vampir” în cartea sa din 1941 „Baudelaire și Frumoasa cu părul de aur”.

Iar Pascal Pia, prietenul lui Albert Camus, o numește într-o carte din 1952 „prefăcută, mincinoasă, cheltuitoare, alcoolică și pe deasupra ignorantă și stupidă”.

Pe de altă parte, mai mulți prieteni ai lui Baudelaire, de la Gustave Courbet la Gérard de Nerval, vorbesc despre rolul important al acestei femei în viața poetului.

În cartea recent apărută, „Baudelaire și Jeanne: Iubirea nebună”, Brigitte Kernel încearcă să repare nedreptatea făcută actriței, încercând să explice ce i-a adus aceasta poetului: trezirea la senzualitate, o anumită încredere în sine și, mai ales, o tandrețe de care propria familie îl lipsise.

Fără a idealiza relația dintre cei doi, despre care amintește cât de furtunoasă a fost, Kernel reabilitează astfel figura lui Jeanne.

În sprijinul poveștii sale, care utilizează ficțiunea pentru a acoperi lacunele arhivelor, ea reconstituie ceea ce această „iubire nebună” a avut fecund în opera poetului.

Astfel, este sigur că Jeanne a fost la originea a mai multe de zece poeme ale lui Baudelaire, printre cele mai frumoase. Începând cu „Părul”, cu „Bijuteriile” și cu „Șarpele care dansează”…

Baudelaire obișnuia să schițeze chipul iubitei pe manuscrisele sale

Jeanne, al cărei nume de familie era cel mai probabil Duval, a fost o actriță și dansatoare haitiană, l-a cunoscut pe Baudelaire în 1942, când a venit din Haiti în Franța.

Cei doi au rămas împreună timp de două decenii.

Jeanne a murit în 1862, la vârsta de 40 de ani, de sifilis.

Cinci ani mai târziu, va muri și Baudelaire de aceeași boală.

Despre marea iubire dintre cei doi stă mărturie o scrisoare a poetului, din 1845, redactată înainte de o tentativă de a-și pune capăt zilelor. În ea, Baudelaire afirmă:

„Este singura ființă care mi-a adus o oarecare liniște.”

Registration

Aici iti poti reseta parola