În secolul al XVII-lea nu exista nici un mijloc de determinare a coordonatelor geografice pe mare.
La propunerea lui John Flamsteed (1646-1719), consultat asupra unui proiect cu privire la măsurarea longitudinilor în largul mării, regele Carol al II-lea hotărăşte înfiinţarea unui observator şi îl numeşte pe Flamsteed „astronom regal”, în scopul de a face toate observaţiile necesare pentru navigaţie şi pentru astronomie.
„Observatorul regal” a fost construit de sir Christopher Wren, fiind considerat la vremea respectivă o capodoperă arhitecturală.
Această instituţie a fost dotată cu instrumente astronomice de construcţie proprie, pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe mare şi „găsirea longitudinii locurilor” – poziţia exactă est şi vest – în timpul navigării pe apă, departe de uscat.
Meridianul 0
Navigaţia avea o mare importanţă la vremea respectivă, astfel se explică alegerea amplasării Observatorului în parcul de la Greenwich (Marea Britanie), pe unde trece meridianul 0.
Ideea lui Flamsteed consta în următoarele: întocmirea unui catalog de stele, în care să fie îmbunătăţite, pe baza unor măsurători cu luneta, rezultatele lui Tycho Brahe.
Rezultatele observaţiilor lui Flamsteed au fost cuprinse în lucrarea „Historia coelestis Britannia”, pe care a redactat-o şi care a apărut postum, în 1725. Ea conţine „Catalogul britanic”, primul mare atlas astronomic modern, care face referiri la poziţiile a aproape 3.000 de stele.
Ora 00.00 GMT
La 1 octombrie 1884, la propunerea preşedintelui Statelor Unite, 41 de delegaţii din aproximativ 25 de state au participat la Conferinţa Internaţională a Meridianului de la Washington pentru a stabili un meridian comun pentru tot globul de calculare a orei la nivel naţional. Înainte de acest moment, aproape fiecare oraş din lume avea propriul timp local.
Nu existau convenţii naţionale sau internaţionale pentru stabilirea măsurării timpului, însă, odată cu dezvoltarea reţelelor de cale ferată şi de comunicaţie din anii 1850 şi 1860, mapamondul avea nevoie urgentă de un standard internaţional de măsurare a timpului, potrivit www.rmg.co.uk.
Ca urmare a acestei reuniuni, la 13 octombrie 1884, s-a stabilit ora 00.00 GMT la amiază, desemnând începutul unei zile solare de 24 de ore. Rezoluţia 2 care a stabilit ca meridianul să fie Greenwich şi a fost adoptată cu 22 de voturi pentru, unul împotrivă – San Domingo şi două abţineri – Franţa şi Brazilia.
Observatorul Regal Greenwich a devenit astfel, prin decret internaţional, punctul oficial de început pentru fiecare zi, fiecare an sau mileniu – la miezul nopţii, conform timpului de referinţă GMT, măsurat din meridianul zero.
Meridianul care trece prin Greenwich (orăşel din Londra metropolitană), de unde şi-a luat şi numele, a fost stabilit ca meridian universal pentru calcularea timpului civil (orei standard), la 13 octombrie 1884 (un meridian este o linie nord-sud, selectată drept linia de referinţă zero pentru observaţii astronomice).
Linia din Greenwich reprezintă istoricul Prim Meridian al Lumii – Longitudine 0 gr. Fiecare loc de pe Pământ a fost măsurat în termeni faţă de distanţa sa la est sau la vest.
