Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Istoria culinară a românilor. Zama de burece care se servește doar de Bobotează
Articole online

Istoria culinară a românilor. Zama de burece care se servește doar de Bobotează

Elena Rus este o localnică pasionată de arta culinară, pentru care mâncarea tradiţională este cea mai bună, iar de sărbători nu concepe să nu aibă pe masă preparatele ale căror reţete le-a moştenit de la bunica ei maternă şi de la tatăl ei.

De aceea, în Ajunul Bobotezei, la fel ca în fiecare an, Elena Rus a pregătit zama de burece – burecele fiind paste înnodate de dimensiuni foarte mici – „cam cât un sfert de linguriţă”, după cum a spus bucătarul reporterului Agerpres.

„Este o reţetă specifică satului Tiha Bârgăului. Eu fac parte dintr-o familie care a respectat tradiţiile acestea, eu am reţeta de la tata şi nu exista zi de Bobotează în care să nu se facă tocana de hribi de post, plăcinta cu brânză iute şi ceapă şi neapărat zama de burece.

Zama de burece se servea dimineaţa, cu ‘Ziurel de ziuă’, pentru că era ultima seară în care se colinda, erau ierni foarte grele, zăpadă foarte mare, şi îmi amintesc că ultima casă unde se ajungea cu ‘Ziurel de ziuă’ musai trebuia să aibă zama de burece.

Trebuia să fie bine acrită, era o zamă de dres, pentru că se umbla o noapte întreagă la colindat, se mânca bine, se bea bine şi dimineaţa era nevoie de ceva de dres. Şi atunci era zama aceasta de burece, care se înăcreşte cu moare de varză”, a explicat Elena Rus.

Această ciorbă tradiţională din Tiha Bârgăului se face cu afumătură de porc (neapărat şi cu şira spinării, pentru gust), cu legume – morcov, ţelină, păstârnac şi cu „burece”.

Burecea se prepară din ouă bătute bine şi făină (cam un kilogram de făină la trei ouă), la care se adaugă puţină apă, cât este nevoie pentru a obţine, la frământat, un aluat elastic.

Aluatul este întins cu sucitorul într-o foaie foarte subţire şi tăiat în pătrate mici, după care colţurile opuse ale fiecărui pătrat se înnoadă.

Este o muncă migăloasă pe care, spune Elena Rus, puţine femei din Tiha Bârgăului mai sunt dispuse să o facă şi care şi în trecut necesita mai multe perechi de mâini pentru a termina la timp.

Burecea se pune la fiert în ciorbă când aceasta este aproape gata, iar gustul acru este dat de moarea de varză – numai bună pentru a-i remonta pe colindătorii obosiţi.

Pe Valea Bârgăului din judeţul Bistriţa-Năsăud, ultimele colinde, care marchează încheierea sărbătorilor de iarnă, se aud de Bobotează, atunci când şi casele gospodarilor sunt sfinţite de către preoţi, conform tradiţiei creştine.

 

Sursa: Agerpres

Registration

Aici iti poti reseta parola