Isaac Newton era convins de acest lucru, după cum o atestă trei pagini de note ale sale, vândute la licitație de Casa Sotheby’s, pentru suma de 378.000 de lire sterline pe 8 decembrie.
Gabriel Heaton, un specialist în manuscrise al Sotheby’s, a declarat pentru Observer:
„(Newton) încerca să găsească dovezi despre teoria gravitației, însă era convins și că egiptenii antici dețineau secretele alchimiei, care s-au pierdut între timp. Astăzi, acestea par zone disparate de studiu, însă Newston, în secolul al XVII-lea, nu gândea așa.”
În Science Alert, Peter Dockrill scrie că multe dintre notele lui Newton, rămase nepublicate și având ca subiect alchimia, ocultismul și apocalipsa biblică au fost descoperite abia după moartea acestuia, în 1727.
În acea perioadă, conducătorii bisericii ar fi considerat multe dintre aceste idei drept eretice.
„Descendenții săi au avut grijă ca foarte puține persoane să vadă hârtiile, pentru că l-ar fi putut compromite pe savant”, declara Sarah Dry, autoarea cărții „The Newston Papers: The Strange and True Odyssey of Isaac Newton’s Manuscripts” în 2014. „…Manuscrisele sale abundau de dovezi despre cât de eretice erau vederile sale.”
Isaac Newton a fost probabil cea mai remarcabilă figură a Revoluției Științifice din secolele XVI-XVII. El a formulat trei legi ale mecanicii, care reprezintă bazele fizicii moderne, a descoperit că lumina albă este compusă din mai multe culori și a contribuit la dezvoltarea analizei matematice.
Potrivit Observer, Newton a început să studieze piramidele în anii 1680. În acea perioadă se afla într-un exil auto-impus la reședința familiei, Woolsthorpe Manor din Lincolnshire, pentru a se reface după o dispută științifică dură cu Robert Hooke.
Notele lui Newton au paginile arse, ca urmare a unui faimos accident, în care Diamond, câinele savantului, a lovit masa, răsturnând o lumânare.
Ca și alți savanți europeni din vremea sa, Newton credea că egiptenii antici dețineau cunoștințe care au fost pierdute de-a lungul secolelor.
„Căutarea secretelor oculte antice reprezenta un leitmotiv central al alchimiei, un subiect studiat în profunzime și de Newton”, scria Sotheby’s în catalogul de prezentare al licitației.
Newton era foarte interesat de „cot”, o unitate de măsură folosită de constructorii Marii Piramide. El credea că aceasta l-ar putea ajuta să înțeleagă dimensiunile exacte ale altor structuri antice.
În mod deosebit, el spera să afle mai multe despre dimensiunile Templului lui Solomon, descrise în Biblie de asemenea în coți. Newton spera ca acestea să îi ofere indicii suplimentare despre apocalipsa biblică.
Savantul și-a legat interesul față de Marea Piramidă și de eforturile sale de a înțelege gravitația. El credea că anticii greci au reușit să măsoare cu precizie circumferința Pământului, cu o unitate de măsură numită „stadiu”, despre care credea că a fost luat de la egipteni.
Prin extrapolarea măsurii antice, Newton spera să își valideze teoria gravitației.
Deși descoperirile sale au influențat progresele științei pentru secolele următoare, Sotheby’s notează că „pentru Newton însuși acestea erau secundare față de studiile sale mai «mărețe» de alchimie și teologie. Cea din urmă a reprezentat cea mai mare motivație a cercetărilor sale în domeniul metrologiei antice.”
