Autorităţile de la Beijing au anulat sărbătorile de Anul Nou chinezesc, în mai multe provincii, în urma detectării unor focare restrânse de COVID-19 în unele dintre ele şi pentru a evita posibile contagieri.
Nou An chinezesc sau Festivalul de primăvară, are o vechime de 4000 de ani, este cea mai lungă sărbătoare a anului şi o sărbătoare naţională. Sărbătorile pot dura până la 16 zile, dar numai primele şapte zile sunt considerate sărbători legale (11-17 februarie 2021).
Festivalul de primăvară începe oficial pe 12 februarie (11 februarie este Revelion) şi se încheie cu Festivalul Lampioanelor pe 26 februarie.
Această perioadă este marcată de numeroase activităţi şi tradiţii specifice pentru fiecare zi.
Pentru toate naţionalităţile din întinsa Chină, masa din seara de Revelion, numită Masa Reîntregiri, reprezintă un moment important pentru fiecare familie.
Indiferent unde se află, toţi membrii familiei încearcă să se întoarcă la casa părintească pentru a servi împreună ultima masă a anului.
Există consemnări istorice potrivit cărora chiar şi cei pedepsiţi cu închisoare erau eliberaţi pentru noaptea de Revelion, pentru a fi alături de familie.
În sudul Chinei, această masă este foarte bogată, cuprinzând de obicei peste 10 feluri de mâncare, fiecare reprezentând diferite dorinţe.
Cel mai important fel de mâncare este colţunaşul, care are în interior o monedă iar pentru cel care o găseşte este semn de noroc în anul ce vine. Brânza de soia şi peştele sunt simboluri ale bogăţiei, crevetele roz – simbol al fericirii şi însufleţirii, stridiile uscate – simboluri ale bunăstării, salata de peşte crud (yu sheng) – simboluri ale norocului şi prosperităţii, părul de înger (Fai-hai – preparată din alge de mare cu aspect de păr, comestibil însă) – al prosperităţii, iar găluştele fierte în apă (Jiaozi) – simboluri ale bunăstării în viaţa familială.
Miezul nopţii este marcat de sute de focuri de artificii (în marile oraşe sunt interzise), despre care se crede că alungă spiritele rele. În prima zi a Noului An, oamenii se îmbracă cu haine noi, fac vizite rudelor şi prietenilor sau primesc invitaţi.
Ei îşi adresează reciproc „Xin Nian Hao” („La Mulţi Ani!”). După aceea, oaspeţii sunt invitaţi să servească bomboane, fructe şi ceai.
Calendarul chinezesc este un calendar anual, al cărui început se bazează pe ciclurile Lunii.
Prin urmare, începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie.
Potrivit calendarului chinezesc, Anul Nou vine în prima zi cu Lună Plină, după intrarea Soarelui în constelaţia Vărsătorului.
Fiecare an oriental este sub semnul unuia dintre cele 12 animale ale horoscopului chinez: şobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, şarpele, calul, capra, maimuţa, cocoşul, câinele şi porcul.
Fiecărui semn i se asociază, pe rând, şi unul dintre cele cinci elemente fundamentale ale universului: lemnul, focul, pământul, metalul, apa, iar acestea sunt conectate la cinci culori – alb, negru, verde, roşu şi maro.
Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani.
Astrologia chinezească este o teorie a lui Yin şi Yang.
Yin este Pământul şi Yang este Soarele.
Prin urmare, astrologia chineză foloseşte atât calendarul lunar chinezesc cât şi calendarul solar.
Prima zi a anului astrologic 2021 a început pe 3 februarie – Anul bivolului alb de metal.
