Pe 28 aprilie 1832, locuitorii Brașovului luau la cunoștință, de pe foi volante, de pedepsele ce se instituiseră din 13 martie acel an pentru cei ce emigrau în Moldova și Țara Românească:
Întru urmarea înălțatei Orândueli Gubernialicești din 13 martie a.c. nro. 2317 acum venite să face de știre spre înpiedecarea pribegirii în țearile turcești a sudiților cum urmează în jos:
1) Pribegirea în Țară și în Moldova este oprită la toți, contribuești și la toți fii(i) și fameliile lor;
2) Pribegi sânt aceia care să furișesc în țările de afară fără Pașuș, și care nu s-au mai întors înapoi după sorocul ce i s-au pus în Pașuș, ci acolo se așază;
3) Pedepse pribegiri(i) este ca să-ș pearză tot dreptul burgherlicesc și averea înapoi lăsată, și de se va prinde și să va apuțe [aduce] înapoi se va judeca de criminal;
4) Deregători și jurați care au primit înștiințare despre gătirea pribegiri(i) și nu vor areta cu graba la Inșpectorul lor, se vor trage pedeapsa de care s-au învrednicit îndată cum să va dovedi lenevirea lor;
5) Vecini de aproape de lână un pribeag să prindă și să ia la ferher la întrebare, pentru că nu-i cu putință a face gătire de ducă fără a prinde vecini de veste;
6) Cei ce vor arăta pre vreun îndemnători la pribegire va căpăta flor. 100, și aceia care vor aduce înlăuntru pre un pribeag va căpăta flor. nemț. 200; aceia însă care au avut știre pentru îndemnători sau pentru cei ce au pribegit și n-au arătat la deregătoriia locului, să vor pedepsi ca niște gazde.
Brașov în 28 Aprilie 1832.
Maghistratul.
Sursa: Aurel Răduțiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipărite în limba română 1701-1847, București, 1981, via tiparituriromanesti.wordpress.com
