Serialul documentar intitulat simplu ”Lenin”, care va fi difuzat în curând pe primul canal al televiziunii publice ruse Pervîi Kanal, vrea să pună capăt mitului lui Vladimir Ulianov, numele real al fondatorului URSS, explică autorul scenariului, Igor Lipin.
”Geniul al geniilor printre liderii proletari”, ”Revoluționar – tactician de geniu”, ”un rebel între rebeli și un gânditor printre gânditori”, sunt doar câteva dintre expresiile cu care apropiații îl proslăveau pe mentorul lor.
Arhivele secrete ale Partidului Bolșevic dezvăluie, însă, după căderea URSS, diverse și contradictorii fațete ale fondatorului URSS.
Multe dintre ele vor ieși probabil la iveală acum, în noul serial.
Pentru realizarea celor 18 episoade, o duzină de ofiţeri conduşi de fostul şef al arhivelor FSB (fostul KGB), generalul Vasili Hristoforov, a efectuat o cercetare de patru ani în documentele serviciilor secrete, scrie lacroix.fr.
”Legenda unui Lenin drăguț în faţa unui Stalin rău se dovedeşte greşită, pentru că Lenin a lansat teroarea roşie”, a declarat Igor Lipin, cu câteva zile înaintea celei de-a 102-a aniversări, joi, a Revoluţiei bolşevice.
În sprijinul acestei afirmaţii, documentarul prezintă o scrisoare din august 1918 în care Lenin solicită moartea a două milioane de ţărani consideraţi bogaţi, acei culaci care vor fi reprimaţi violent. După numai o lună, el a lansat crearea de lagăre de concentrare pentru a ”izola” clasele inamice.
Alte documente stabilesc, potrivit autorilor serialului, că Lenin avea probleme mintale şi că mama sa a scris poliţiei în aprilie 1898, invocând ”starea psihică îngrijorătoare” a tânărului revoluţionar aflat la închisoare şi ”o boală mintală care afectează familia”.
Duritatea afirmaţiilor făcute de acest documentar contrastează cu cultul personalităţii lui Lenin impus în URSS timp de 70 de ani.
Propaganda comunistă i-a creat imaginea unui ascet, altruist şi mai ales umanist, prin contrast cu tiranul Stalin.
În pofida dispariţiei sale din discursul public odată cu sfârşitul URSS, Lenin se bucură în continuare de o anumită popularitate.
Conform ultimului sondaj de amploare realizat în 2017 de Institutul Levada cu ocazia centenarului Revoluţiei bolşevice, 41% dintre ruşi au o imagine pozitivă despre fostul lor lider.
De asemenea, patru din cinci ruşi se ”opun” îndepărtării statuilor sale, încă numeroase în ţară. În plus, mausoleul, cu corpul său îmbălsămat, se află în continuare în centrul Pieţei Roşii.
Noile autorităţi de la Moscova îl ignoră în mare măsură pe Lenin, preferând să prezinte rolul central al lui Stalin în victoria împotriva naziştilor.
Într-un fel, ”Lenin a fost uitat, trecând în umbra lui Stalin”, a explicat regizorul Vladimir Hotinenko, al cărui lungmetraj ”Lenin. Iminenţa” a fost lansat la sfârşitul lunii octombrie în Rusia.
Filmul, departe de a înfăţişa o viaţă proletară, îl prezintă pe Vladimir Ilici Ulianov ca pe un mic burghez care se plimbă purtând melon, papion şi baston şi care se delectează ascultând Wagner la operă.
Superproducția cu imagini și casting bine alese rememorează un episod controversat despre revenirea în Rusia în 1917 a celui care era pe atunci șeful unui mic partid revoluționar exilat în Elveția.
Călătoria cu trenul, prin Germania, în plin Prim Război Mondial, ar fi fost imposibilă fără acceptul Kaiserului, postulează filmul.
La scurt timp după, revoluția din octombrie dă jos Țarul, apoi în martie 1918 liderul bolșevic semnează pacea cu Reich-ul, abandonând aliații rușilor.
Interpretul lui Lenin, Evgheni Mironov, crede că Lenin nu a iubit niciodată rușii și Rusia, care nu era pentru el decât începutul pentru un proiect de revoluție mondială”.
Purtătorul de cuvânt al Partidului Comunist Rus (KPRF), Aleksandr Iușcenko, este nemulțumit că se încearcă discreditarea lui Lenin cu bani germani, când inegalitățile economice și sociale împing masele să iasă în stradă în Rusia și în restul lumii.
Aceata demonstrează că ideile lui Lenin mișcă în continuare mulțimile care se ridică împotriva deținătorilor de capital, a mai spus acesta.
