Indo-europenii
Cea dintâi, care azi nu mai are multă susținere, este teoria kurganelor, potrivit căreia familia de limbi indoeuropene ar fi izvorât de undeva din sudul Ucrainei și al Rusiei de azi, din nordul Mării Negre. Teoria nu argumentează însă de ce limbile indo-europene de azi, șapte din cele zece cele mai vorbite ale lumii, și care se din India și Iran până în Americi, nu au trăsături comune cu ale populațiilor istorice din acea parte a lumii, cum ar ci cerchezii sau abhazii.
Cea de-a doua teorie, creată și demonstrată de lingvistul rus cu origine nobile cercheze, Nikolai Trubetzkoy, în studiul publicat postum, la un an de la moartea sa, în 1939, în care autorul explică că spațiul în care sau dezvoltat limbile indo-europene trebuie să fi fost undeva în sudul Caucazului și estul Anatolie, apropierea de aceste familii de limbi explicând originea și formarea limbilor vorbite de indo-europeni. Mai mult decât atât, Trubetzkoy susține că nu a existat o limbă proto-indoeuropeană și nici un presupus popor primordial purtător al acestei limbi, ci că apariția familia de limbi indo-europene s-a realizat în urma unui proces lent și de durată, limbile evoluând, conform lingvistului rus refugiat în Europa în urma Revoluției bolșevice din Octombrie 1917, dinspre un stadiu primitiv al unei flexiuni interne către o formulă a limbilor aglutinante, mult mai riguroase și mai coerente din punctul de vedere al normelor.
De asemenea, indo-europenii nu ar fi putut fi originari nici din Europa, basca, o limbă veche vorbită și azi în Pirineii dintre Spania și Franța, neavând nimic specific limbilor indo-europene, nici la nivel fonologic, nici la nivelul tipologiei sau al structurii gramaticale, strămoșii bascilor de azi refugiindu-se la venirea indo-europenilor în Europa în zonele înalte și astfel conservându-și limba și cultura. Cercetarea arheologică a reputatului arheolog Colin Renfrew confirmă teoria lui Trubetzkoy, deși conceptul de indo-europeni este unul pur lingvistic, iar material arheologic nu ajută în descifrarea acestei enigme, pentru că nu vorbește.
Astăzi, limbile indo-europene, alături de chineza han, de araba și de indoneziana, sunt cele mai vorbite, existând o sumedenie de ramuri ale familiei de limbi originare din sudul Caucazului, cum ar fi limbile germanice, romanice, indiene, iraniene, celtice etc. Toate, conform demonstrației lu Trubtzkoy, au aceleași șase trăsături comune, două ce țin de fonologie (o disciplină inventată chiar de lingvistul rus, ce ține de percepția culturală a sunetelor), și patru structurale, tipologice. Originea lor a fost însă mult timp un subiect de discuție, cum este și apariția limbajului însuși, Noam Chomsky fiind cel care, recent, a oferit o explicație în genere acceptată, legată de evoluția genetică umană care a permis apariția limbajului articulat.
