Probleme în NATO
La Bruxelles, cu câteva zile în urmă, Biden era extrem de optimist. „Președintele rus Vladimir Putin se baza pe divergențe în sânul NATO când a lansat o invazie a Ucrainei. luna trecută, dar Putin a declanșat de fapt exact opusul, alianța fiind acum mai unită ca niciodată, spunea președintele american la summitul NATO-G7 de joi la Bruxelles”.
Acum, însă, se pare că aliații NATO au păreri împărțite. Unii spun că ar trebui să se vorbească cu Putin. Asta după câteva săptămâni în care Emmanuel Macron a fost supus unei presiuni intense pentru că și-a arătat disponibilitatea de a avea convorbiri telefonice frecvente direct cu Putin , pe care le vede ca o cale spre reducerea tensiunilor.
Macron, trebuie amintit, a fost primul, de altfel, primul lider care l-a criticat pe Biden pentru remarcile în care a sugerat că politica SUA este acum schimbarea regimului în Rusia. „Nu ar trebui să escaladăm cu cuvinte sau acțiuni”, spunea Macron.
„În timp ce aliații NATO discută despre condițiile oricărui potențial acord de pace care urmează să fie încheiat între Rusia și Ucraina, din rândurile lor apar semne de divizare strategică”, scrie Bloomberg. „Cu războiul intrat în a doua lună, o serie de dileme se concentrează cu privire la condițiile care ar putea fi considerate acceptabile de Ucraina pentru orice acord, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate pe care membrii alianței le-ar putea oferi Kievului”.
Kievul nu mai vrea în NATO?
La rândul său, președintele Ucrainei și-a retras în mod deschis țara de pe calea aderării la NATO, spunând că „neutralitatea” este acum pe masă (dar în același timp dorește alianțe individuale de securitate cu susținătorii Kievului). Vorbind despre faptul că documentele de securitate ale NATO sunt aprig dezbătute, Bloomberg sugerează că: „Marea Britanie, Polonia și alte statedin Europa Centrală și de Est – cu excepția Ungariei – sunt sceptice că președintele Rusiei este serios în privința negocierii unui acord de pace acceptabil, conform aceluiași document. .”
Un diplomat NATO a afirmat sub rezerva anonimatului „La finalul zilei, aliații vor trebui să găsească o modalitate de a trata cu Putin indiferent dacă le place sau nu”.
În ceea ce privește Rusia, știrile publicate luni sugerează cu tărie că Putin renunță la obiectivul declarat de „denazificare” – sugerând că schimbarea completă a regimului nu este un scopul final. La rândul lor, oficialii ucraineni susțin că Rusia ar putea avea în vedere împărțirea țării în jumătățile de vest și de est.
Ies, de asemenea, la suprafață neînțelegeri în cadrul alianței NATO cu privire la ce fel de arme și în ce măsură ar trebui să continue acestea să fie transferate Ucrainei Se pare că discursul lui Biden de sâmbătă la Varșovia, despre care criticii au spus că va duce potențial la o escaladare inutilă directă NATO-Rusia, a servit, de asemenea, să scoată la iveală divergențele de opinii dintre NATO. Bloomberg e de părere că Berlinul se află pe o lungime de undă similară. Purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, Steffen Hebestreit, a declarat luni reporterilor că „având în vedere imaginile oribile pe care trebuie să le suportăm de zile, de fapt, de săptămâni, cea mai mare prioritate pentru moment este să putem ajunge la o încetare a focului. pentru ca pierderile umane să se poată opri.”
Mulți membri ai alianței se tem că orice dialog cu Putin va fi considerat un semn al slăbiciunii occidentale și va servi numai la încurajarea Kremlinului.
Și, fără îndoială, vor exista doar dileme inter-NATO mai profunde la orizont, pe măsură ce alte probleme stringente vor ajunge stringente, în special în ceea ce privește dependenței energetică de Rusia, scrie zerohedge.com.
