Împărații galbeni care purtau haine galbene

 

Înainte de dinastia Sui (581-618 e.n.), în China galbenul nu era cea mai onorabilă culoare.

În acea perioadă s-a făcut următorul clasament al culorilor: purpuriu, roşu, verde, albastru, galben și alb. Modalitatea de clasificare a culorilor s-a făcut în funcție de gradul de dificultate al producerii vopselei.

În acele vremuri, purpuriul se realiza cel mai greu, în timp ce culoarea galbenă era uşor de obţinut din diferite plante.

De aceea, aristocraţii purtau purpuriu, demnitarii se îmbrăcau în roşu, iar oamenii de rând aveau hainele verzi sau albastre.

Cei din pătura de jos a societății foloseau haine de culoare galbenă, iar pușcăriașii albul.

Însă, galbenul devine culoare exclusivă pentru împăraţi

Regele Yangjian din dinastia Sui iubea hainele de culoare galbenă şi le purta întotdeauna.

Unii cred că, chinezii sunt moștenitorii regilor Yan și Huang, care au domnit cu 5.000 ani în urmă.

„Huang” în limba chineză înseamnă „galben” şi are aceeaşi pronunţie cu a cuvântului „împărat”.

Acesta este motivul pentru care următorii împăraţi chinezii au preferat hainele galbene.

Astfel, până la sfârşitul imperiului feudal, timp de aproximativ 1000 de ani, împăraţii chinezii au purtat doar veșminte de culoare galbenă.

Legenda zeului Fluviului Galben

Se spune că Fluviul Galben avea un zeu. Într-o zi, zeul stătea pe malul Fluviului Galben, oglindându-se în valuri.

El a spus emoţionat: „Ce mare e fluviul acesta! Nu există niciun râu din lume care se poată compara cu el. Eu, prin urmare, sunt cel mai mare zeu al râului!”

Totuşi, i s-a spus că nu este adevărat, deoarece la Est de Fluviul Galben există Marea de Nord, care este cu adevărat foarte mare.

Atunci, Zeul Fluviului a spus: „Nu te cred. Ori, cât de mare e Marea de Nord, încât să fie mai mare decât Fluviul Galben?!”

I s-a răspuns că Marea de Nord înghite apa câtorva fluvii galbene, însă zeul tot nu dorea să creadă. Însă, avea să înţeleagă atunci când va avea ocazia să vadă cu propriii ochi.

În fine, Zeul Fluviului Galben a mers la vărsarea în mare, unde Zeul Mării de Nord l-a întâmpinat zâmbind.

Zeul Fluviului privea în tăcere marea care părea fără margini. La un moment dat, Zeul Fluviului i-a spus Zeului Mării:

„Există o vorbă care spune că omul care cunoaşte puţine lucruri se crede cel mai înţelept. Eu sunt chiar acel om. Dacă nu aş fi ajuns aici, nu aş fi avut ocazia să aflu că există o apă mai mare decât cea a Fluviului Galben, şi m-aş fi făcut de râs pentru toteauna”.

Sursa: Radio China International