Activitatea lor era suspectată de școlile de ucenici, care vedeau că ucenicii din aceste asociații aveau o mentalitate curioasă.
Universul nota: “Totuși, atenția autorităților n-a fost sesizată. S-a constatat însă că I.M.K. este în slujba sovietelor și bierii tineri, atrași în aceste organizații, primesc instrucțiuni în vederea propagandei, pe care s-o facă în centrele muncitorești.
Faptul este cu atât mai grav cu cât în aceste cercuri sunt atrași numeroși tineri meseriași români”.
Organizație comunistă și la Rădăuți
În aceeași perioadă era descoperită o organizație comunistă la Rădăuți.
“În noaptea de 5 ianuarie 1931, au fost afișate în orașul nostru manifeste incendiare cu caracter comunist.
Organele polițienești din localitate, după minuțioase investigații, au identificat pe autori, descoperind o vastă organizație comunistă, cu care ocazie s-au operat peste 20 de arestări.
Această organizație are legături cu organizația din Cernăuți, care operează în întreaga Bucovină.
Cercetările se fac cu o deosebită asiduitate și discreție de d-nii comisari C. Hreniuc și V. Cudia”, relata presa locală.
Propaganda scrisă
Între 1923 și 1936, propaganda comunistă era făcută prin manifeste, broşuri, „fluturaşi” şi ziare, unele în limba maghiară, precum: „Viaţa Muncitoare”, organ al Uniunii Sindicatelor Unitare; „Munkás Élet” (Viaţa Muncitoare), organ în limba maghiară al Uniunii Sindicatelor Unitare; „Rotes Gewerkschafts Buletin” (Buletinul Sindicatelor Roşii); „Ifju Harcos” (Tânărul luptător), ziar al tinerilor muncitori şi ţărani; „Balkan Pressedienst” (Serviciul de presă balcanic); „Nömunkás Emléklap” (Foaie aniversară a femeii muncitoare); „Tânărul luptător”, gazetă a tinerilor muncitori şi ţărani; „Femeia muncitoare”, organ al Cercului feminin de pe lângă Sindicatele Unitare; „Tânărul Muncitor”, organ central al Secţiunilor de tineret de pe lângă Sindicatele Unitare; „Internationale Gewerkschafts –Pressekorrespondenz” (Buletinul mişcării sindicale internaţionale).
