Potrivit unei note redactate de Mihai Antonescu privind întâlnirea din mai 1941 dintre generalul Ion Antonescu și ambasadorul Germaniei la București, Manfred von Killinger. întâlnire care a avut loc la Președinția Consiliului de Miniștri, Hitler era gata să-l ajute pe Antomescu să rezolve problema legionarilor fugiți.
Iată ce notează M. Antonescu: „D-l ministru von Killinger a făcut următoarea comunicare d-lui general Antonescu:
1) Führerul a decis să predea pe Horia Sima și pe toți legionarii aflați în Germania generalului Ion Antonescu, dacă domnia sa o dorește;
2)Li s-a cerut tuturor refugiaților legionari din Germania să facă o declarație și să ia un angajament în scris că nu vor face nici un act de natură politică și li s-a pus în vedere că dacă vor încerca un act de asemenea natură vor fi imediat predați d-lui general Antonescu.
D-l general Antonescu a dat următorul răspuns:
Mulțumesc Führerului pentru acest nou act de bunăvoință față de Țara Românească însă nu înțeleg să beneficiez deocamdată de bunăvoința Führerului pentru că mi-ar fi penibil să condamn și să execut oamenii care au colaborat cu guvernul meu. Însă rog pe domnul Hitler ca toți refugiații politici români să fie supravegheați de aproape și în cazul când eu sau guvernul german vom constata că nu se țin de angajamentele luate, voi cere să fie extrădați și judecați”. (Sursa: Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu în fața istoriei)
Răspunsul dat de conducătorul statului vine cumva să confirme spusele unui istoric contemporan care susține că Antonescu ar fi trimis, încă din februarie 1941, instrucțiuni prefecților din toată țara și responsabililor din teritoriu ai ministerului de Interne care sunau astfel: „Să nu se deslănțuie o nouă prigoană, fiindcă am desuni Statul. Deci omenie. (…) Eu vreau să purific țara, nu să o țin într-o continuă teroare. Deci înțelegere. Să unim toți fiii și toate energiile sub un singur steag și o singură voință.”
