Întorcându-se acasă a cerut să i se prepare o bae caldă, de 45 grade, în care a pus săruri.
În camera de bae profesorul avea o lampă electrică portativă, încovoiată, de metal, pe care o punea la o priză, având obiceiul să citească în bae.
Nu este exact, cum s’a spus în primul moment, că profesorul Juvara era bolnav de cord. Această versiune ne-a fost desminţită din partea familiei.
Băile cu săruri le făcea cu alt scop, ele neavând nici o legătură cu vre-o boală de inimă.
Pe la ora 12 jum. doamna Juvara a bătut în uşa camerei atrăgând atenţia soţului ei că stă cam mult şi că ar fi timpul să iasă din apă.
Doamna Juvara a plecat. Dar peste un scurt timp a auzit căzând lampa, al cărei bec şi glob se spărseseră. A alergat repede să vadă ce s’a întâmplat, şi l-a găsit pe savant, zăcând pe jos, în nesimţire, cu mâna încleștată pe lampa fatală.
Drama din Calea 13 Septembrie
Iată ce ne-a povestit d. Haralambie Popescu, proprietarul localului din calea 13 Septembrie, No. 108, despre nenorocirea petrecută acolo:
— Aveam în pivniţă un butoi gol de vin, ca de vre-o 70—80 decalitri care la unul din funduri avea tăiat un capac mic.
Am scos capactul şi am dat băiatului Ilie Ioniţă nişte mături, montate pe un băţ ca să spele pe dinăuntru butoiul, stropind pereţii cu apă, ce venia printr’un tub de cauciuc.
Ca să vadă cum lucrează, am dat drumul în butoi, prin gaura mică a vranei de sus unui bec electric, pus în legătură, printr’un şnur obicinuit cu priza ce se afla în prăvălie.
