Mica grămăjoară de oase a apărut în toată fragilitatea ei, în mijlocul unui strat sedimentar de culoare deschisă, descoperită la circa trei metri de suprafață, la intrarea într-o grotă din Kenya.
Aparținând unui copil de circa trei ani, rămășițele umane fuseseră așezate într-o groapă și, fără îndoială, învelite într-o țesătură sau un giulgiu.
Micuțul, botezat de cercetători „Mtoto” („copil” în limba swahili), a trăit și a fost îngropat acum aproximativ 78.000 de ani, ceea ce face să fie vorba de cel mai vechi mormânt descoperit pe continentul african, scrie AFP.
Identificate în 2013 de către o echipă de cercetători internaționali în situl Panga ya Saidi (Kenya), rămășițele lui Mtoto au făcut obiectul unor îndelungate și minuțioase săpături care au scos la lumină abia în 2017 integralitatea micului mormânt.
Studiate apoi într-un laborator spaniol al Centrului Național de Cercetări asupra Evoluției Umane (CENIEH) de la Burgos, osemintele și mormântul au fost în sfârșit prezentate, săptămâna aceasta, într-o publicație științifică majoră, respectiv Nature.
Semnat de treizeci de oameni de știință, majoritatea lor provenind din Germania, Spania și Franța, articolul subliniază importanța, deopotrivă arheologică și antropologică, a acestei descoperiri aparținând Paleoliticului mijlociu african.
Îngropat la scurt timp după deces într-o groapă săpată special în acest scop, Mtoto a avut parte de un ceremonial funerar, după cum o dovedește așezarea sa în poziție fetală, lințoliul precum și prezența unei probabile sprijinitori de cap, care nu a mai fost găsită.
„O formă de rit funerar”
Aceste amănunte sunt, pentru directoarea CENIEH, Maria Martinon-Torres, dovezi care par să ateste „o formă de rit funerar”, îndeplinit probabil de comunitatea epocii de piatră căreia îi aparținea Mtoto.
Este vorba de un adevărat salt în comportamentul oamenilor, care, până atunci, se mulțumeau de exemplu să-și depună defuncții „în fundul grotelor, în crăpături naturale”.
Datând dintr-o epocă în care coexistau mai multe specii umane, descoperirea de la Panga ya Saidi permite studierea informațiilor despre punțile culturale care existau între Homo Sapiens și Homo Neanderthaliensis, o temă de cercetare care a luat amploare în ultimii ani.
Deoarece, deși mormântul lui Mtoto este cel mai vechi cunoscut până astăzi din Africa, pe continentul eurasiatic au fost descoperite morminte vechi de aproape 120.000 de ani la neanderthalieni și până la 100.000 de ani la Sapiens.
