A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918 și a participat la ocuparea Budapestei în 1919.
Prima soție a fost Eugenia Moga. Din căsătoria cu Eugenia, Dabija a avut două fete: Margareta (Grety Wols) și Graziela (Gazelle Duhamel), viitoare membre în trupa marelui poet francez Jacques Prévert, la Paris. În martie 1916 a început divorțul, care a fost întrerupt în august 1916, din cauza izbucnirii războiului.
Procedurile au fost reluate la 26 octombrie 1919.
Apoi s-a recăsătorit cu Minerva, fostă Domșa, fiica protopopului din Orăștie.
G.A. Dabija a devenit cunoscut ca scriitor militar. Mai târziu a ajuns în închisorile comuniste de la Jilava și Văcărești (1952-1955).
Minerva Dabija, după moartea soțului (1957), a avut de înfruntat interogatoriile și detenția comunistă (1959-1960), la Penitenciarele Jilava și Văcărești, apoi urmăririle – confiscarea casei.
Cariera militară
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Gheorghe Dabija a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef de stat major al Corpului 3 Armată sau comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul”.
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 6 Infanterie, în perioada 4/17 februarie – 1/13 mai 1918 și comandant al Diviziei 2 Vânători în perioada 26 octombrie/9 noiembrie 1918 – 3/16 august 1919, distingându-se în bătăliile de la Mărăști și Oituz, în campania de eliberare a Transilvaniei și în lupta împotriva agresiunii Republicii Ungare a Sfaturilor (1919).
Lucrări
Metoda instrucției patrulelor mici de infanterie, de Sublocotenentul Gh. Dabija din Batalionul IV Vânători, Stabilimentul Grafic Miron Costin, Iași, 1895
Instrucția practică a companiei de infanterie, de Căpitanul G. A. Dabija din Batalionul 9 Vânători, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1905
Practica tragerii infanteriei, [de] Căpitanul G. A. Dabija, Stabilimentul grafic Albert Baer, București, 1907
Cîmpuri de tragere, de Căpitanul G. A. Dabija, Stabilimentul grafic Albert Baer, București, 1908
Eserciții pregătitoare de tragere, de Căpitanul G. A. Dabija, Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1908
Instrucția practică de luptă a trăgătorului, șirului, grupei și plotonului, [de] Căpitanul G. A. Dabijă. Cu o prefață de Domnul General M. Aslan. Tipărită cu aprobarea Statului major al armatei No. 3907 din 1908, Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1909
Dresaj sau educațiune?, de căpitanul G. A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Program general pentru instrucția infanteriei. Tipărit cu aprobarea Statului Major al Armatei No. 4227/ 909, de căpitanul G. A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Program pentru instrucția recruților. Tipărit cu aprobarea Statului Major al Armatei No. 4227/909, de Căpitanul G.A. Dabija, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1910
Cadrilaterul Bulgar, de Un Român [= Maiorul G. A. Dabija], Atelierele grafice Socec & Co., București, 1913
Răsboiul Bulgaro-Turc din anul 1912-1913, [de] Lt. Colonel G. A. Dabija. (Cu 12 crochiuri și 13 oleate), Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1914
Ofițerul de infanterie în campanie, [de] Colonel G. A. Dabija, Institutul de Arte Grafice Universala, București, 1916
Amintirile unui atașat militar român în Bulgaria 1910-1913, Editura Universul, București, 1936
Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I-IV, Editura I. Hertz, București, 1936
Războiul germano-polon, General G.A. Dabija, Editura Cartea Românească, București, 1940
În colaborare
Note asupra esercițiilor de manevră, de general Grigore Crăiniceanu și maior Gheorghe Dabija, București, 1909
Tracțiunea canină și adaptarea ei la mitralierele infanteriei, [de] Lt.-Colonel Gh. Dabija și Locot. Al. Orășanu din Batalionul II Vânători „Regina Elisabeta”, Tipografia Universală, Iancu Ionescu, București, 1916.
