Cunoscută ca Madame La Voisin, a început să practice chiromanția. Activitatea ei de ghicitoare s-a transformat treptat în fabricarea și vânzarea de obiecte ritualice și de pretinse poțiuni magice, vânzarea de afrodisiace și otrăvuri, exploatând mai ales dorința clienților de a afla ce le rezervă viitorul și de a-și elimina dușmanii.
Pe la sfârșitul anilor 1660, La Voisin devenise o ghicitoare bogată și celebră, printre clienții săi numărându-se Olympia Mancini, contesă de Soissons, Marie Anne Mancini, ducesa de Bouillon, Elizabeth, contesă de Gramont și François-Henri de Montmorency, ducele de Luxemburg. Reușise să câștige încrederea celor mai nobile familii din Paris, așa încât nașa fiicei ei era Madame de la Roche-Guyon.
Amanții
La Voisin locuia în zona Villeneuve-sur-Gravois, unde își primea clienții ziua, în timp ce noaptea organiza petreceri cu muzică în grădină, la care participau nobili din aristocrația pariziană, iar duminica femeia participa în mod regulat la slujbele de la biserică.
Din afacerile ei a reușit să-și susțină familia de șase persoane, compusă din soț, mama ei și cei trei copii.
Se cunosc șapte amanți dintre amanții ei: călăul Andre Guillaume, Monsieur Latour, vicontele de Cousserans, contele de Labatie, alchimistul Blessis, arhitectul Fauchet și vrăjitorul Adam Lesage.
La un moment dat, Adam Lesage a încercat să o convingă să-și ucidă soțul, dar, deși inițial acceptase, Catherine s-a răzgândit.
Alcoolism și avorturi ilegale
Interesată de știință și alchimie, La Voisin investea în meseria ei, făcând cercetări laborioase pentru a ajunge la marile performanțe cu care se lăuda.
Se știe că suferea de alcoolism, există mărturii că a fost abuzată de unul dintre amanți, monsieur Latour, și că a avut mai multe conflicte cu rivala ei, vrăjitoarea Marie Bosse.
Se pare că La Voisin a început să facă avorturi, ilegale la acea vreme, pentru a face un profit cât mai mare, iar clientele ei erau dintre cele mai bogate membre ale aristocrației.
Adversara ei, Marie Bosse, a susținut că fetușii avortați erau arși într-un cuptor din casa lui La Voisin și apoi erau îngropați în grădină.
Însă, Catherine La Voisin spunea că ea doar folosea ce i-a dăruit Dumnezeu și că și-a perfecționat arta studiind fețele și mâinile clienților ei, limitându-se la servicii de chiromanție.
Când primea clienți, se îmbrăca într-o haină specială din catifea roșie brodată cu vulturi aurii, pentru care plătise fabulosul preț de 1.500 livre.
Succesul de la Sorbona
În 1665 sau 1666, harul ei de ghicitoare a fost pus la îndoială de Congregația Ordinul Sfântului Vincent de Paul și a fost chemată pentru interogatoriu, dar vrăjitoarea s-a apărat cu succes în fața comisiei de examinatori de la Universitatea Sorbona și i s-a permis să-și continue activitatea.
Activitățile femeii s-au transformat treptat într-o afacere cu ritualuri de magie neagră, spunându-le clienților că doar astfel ca dorințele lor vor deveni realitate.
Pentru cei care sufereau din dragoste și doreau să-și atragă iubiții, La Voisin producea pulberi de dragoste din oase de broaște râioase, dinți de cârtiță, muște spaniole, pilitură de fier, sânge uman și cenușă provenită din incinerări umane.
Messe noire
Cele mai radicale și mai scumpe practici făcute de femeie erau așa-numitele „messe noire” care presupuneau ritualuri satanice în grup.
În astfel de evenimente secrete, o femeie dezbrăcată era așezată pe o masă pe care era așezat un castron, un bebeluș era ținut deasupra bolului și ucis, iar sângele care se scurgea din acesta picura în vas, apoi era băut de cel care plătise ritualul.
Catherine La Voisin a mers și mai departe, astfel că, de la prepararea poțiunilor magice, amuletelor și ritualurilor satanice a ajuns la vânzarea de afrodisiace sau vânzarea unor otrăvuri celor care doreau să-și ucidă dușmanii, otrăvuri ce erau realizate cu sprijinul prietenei ei, Catherine Trianon.
Arta otrăvirii devenise o știință relativ obișnuită la acea vreme, fiind perfecționată de Giulia Tofana, cu câteva decenii înainte de evoluția doamnei La Voisin în Paris.
În preajma Regelui Soare
Cea mai importantă clientă a Catherinei a fost Madame de Montespan, amanta oficială a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, pe care o cunoscuse printr-un prieten, Claude de Vin des Œillets.
Se presupune că Madame de Montespan a angajat-o pe La Voisin în 1667 pentru a organiza un ritual satanic într-o casă din Rue de la Tannerie pentru ca ea să câștige dragostea Regelui-Soare.
În același an, Montespan a devenit amanta oficială a lui Ludovic al XIV-lea, astfel că a început să apeleze la serviciile vrăjitoarei ori de câte ori apărea o problemă în relația ei cu regele.
În 1673, când interesul Regelui-Soare pentru madame de Montespan părea să scadă, aceasta s-a dus din nou la La Voisin, care a organizat o serie de „messe noire” oficiate de colaboratorul ei, răspopitul Étienne Guibourg.
Cu cel puțin o ocazie, metresa regală s-a așezat ea însăși ca altar uman în timpul ceremoniei.
La Voisin i-a dat doamnei de Montespan și un afrodisiac, pe care aceasta i l-a pus regelui în mâncare.
Otravă pentru Ludovic al XIV-lea
În 1677, Montespan a aflat că regele a început o relație cu Angélique de Fontanges și, după doi ani, în 1679, amanta regală i-a cerut vrăjitoarei să-l ucidă atât pe rege, cât și pe Angélique.
La început, Catherine a ezitat, dar în cele din urmă a fost convinsă. Femeia împreună cu complicii ei au hotărât să-l ucidă pe rege prin intermediul unei petiții otrăvite, care urma să-i fie dusă Regelui Soare.
Pe 5 martie 1679, La Voisin a a mers personal la curtea regală pentru a duce hârtia, dar în acea zi au fost prea mulți petiționari și regele nu a luat toate plângerile, deci planul a eșuat.
Când s-a întors acasă, vrăjitoarea a aflat că locuința îi va fi percheziționată de un grup de călugări, așa că i-a înmânat petiția otrăvită fiicei ei, Marguerite Monvoisin, și a rugat-o să o ardă.
Întâmplarea a făcut ca exact în acea perioadă să moară cumnata regelui, ducesa d’Orléans, iar decesul ei a fost pus pe seama otrăvirii.
În plus, crimele lui Madame de Brinvilliers, care fusese executată în 1676, și ale complicilor ei erau încă proaspete în mintea opiniei publice. În paralel, avusese loc o revoltă în care oamenii au acuzat vrăjitoarele că răpeau bebeluși și copii mici pentru ritualuri satanice.
În 1677, ghicitoarea Magdelaine de La Grange a fost arestată fiind acuzată că furniza otrăvuri, dar, în arest fiind, aceasta a susținut că deține informații despre crime la cel mai înalt nivel, apoi au fost arestate și ghicitoarele celebre Marie Bosse și Marie Vigoreaux, iar poliția a devenit conștientă că exista o întreagă rețea de vrăjitorie în Paris.
Arestarea
În acest context plin de crime și conspirații, pe 12 martie 1679 La Voisin a fost arestată în fața Bisericii Notre-Dame de Bonne-Nouvelle chiar după ce participase la un ritual satanic, împreună cu prietena și colaboratoarea ei, Catherine Trianon.
În aprilie 1679, a fost înființată o comisie specială pentru cercetarea teribilelor acuzații care i-au fost aduse femeii și complicilor ei – otrăviri premeditate, ritualuri satanice, pruncucideri.
La arestarea lui La Voisin, slujnica ei, Margot, a declarat că arestarea va însemna sfârșitul unui număr uriaș de oameni din toate nivelurile societății pariziene.
La Voisin a fost încarcerată la Vincennes și tot aici au început interogatoriile.
Pe 27 decembrie 1679, regele Ludovic al XIV-lea a dat ordin ca întreaga rețea să fie exterminată prin orice metodă, indiferent care era rangul, sexul sau vârsta membrilor grupării.
Arestarea lui La Voisin a fost urmată de arestarea fiicei sale, Marguerite Monvoisin, și a celorlalți complici.
36 de condamnări la moarte
În total au fost 442 de suspecți și au fost arestate 319 persoane, dintre care 4 aveau să fie condamnate la galeră, 36 condamnate la moarte și 64 la diverse munci, restul fiind eliberate.
Știind că este alcoolică, anchetatorii femeii nu i-au limitat accesul la băutură, ci au ținut-o în stare de ebrietate în tot timpul interogatoriilor. La Voisin nu a negat nciodată că s-a întâlnit și i-a vândut diverse produse doamnei de Montespan.
Ea a mărturisit că „Parisul este plin de acest gen de lucruri și există un număr infinit de oameni angajați în acest comerț malefic”, dar a refuzat să menționeze numele clienților săi și nici nu a recunoscut că ar fi participat la ritualuri satanice.
De asemenea, a negat că își folosea cuptorul pentru a arde oasele fetușilor avortați, a negat că folosea otrăvuri și a declarat că deține doar diverse purgative numai pentru uz propriu sau pentru familia ei.
Pe 17 februarie 1680, La Voisin a fost trimisă în judecată și a fost condamnată pentru vrăjitorie.
Sentința a fost arderea pe rug și a fost pusă în aplicare două zile mai târziu.
Vrăjitoarea a fost executată în fața unui public numeros în Place de Grève, pe 22 februarie 1680, la vârsta de 40 de ani.
Se presupune că din cauza otrăvurilor pe care ea și complicii ei le preparau au fost uciși între 1.000 și 2.500 de oameni.
