„Nu mi se pare potrivit ca sub sloganul antilegionar să-i punem la zid de exemplu pe intelectualii și oamenii de cultură de certă anvergură sau pe cei care au luptat până la sacrificiul suprem pentru țară, pentru libertatea, demnitatea și neatârnarea ei.Nu-i bine ca fie din imbold propriu fie sub influență străină, să pendulăm dintr-o extremă într-alta”, susține Gavril Dejeu, fost ministru de Interne în Guvernul Victor Ciorbea.
Într-un interviu acesta a spus că “în privința legionarilor, se impun unele lămuriri și explicații. După părerea mea, mișcarea legionară a avut două trăsături distincte și în același timp contradictorii. Una dominantă, reprezentată de Zelea Codreanu – Horia Sima și cei apropiați lor, caracterizată prin extremism fanatic, exclusivism și violență și care, contrar intențiilor declarative, a cășunat mult rău României și românilor în plan intern și internațional și o alta, cu o orientare principial națională, realmente implicată în promovarea valorilor și intereselor țării”.
Nu mi se pare potrivit ca sub sloganul antilegionar să-i punem la zid de exemplu pe intelectualii și oamenii de cultură de certă anvergură sau pe cei care au luptat până la sacrificiul suprem pentru țară, pentru libertatea, demnitatea și neatârnarea ei.
Cine este Gavril Dejeu
Gavril Dejeu este o figură politică din România, cunoscută în special pentru rolul său în politica românească din anii ’90. A fost membru al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și a ocupat funcția de Ministru de Interne în Guvernul Ciorbea, care a guvernat România între 1996 și 1998. Dejeu a fost o personalitate controversată, în special datorită gestionării sale a Ministerului de Interne și a relației cu forțele de ordine.
Gavril Dejeu a avut un rol în evenimentele ce au urmat alegerilor din 1996, când coaliția CDR (Convenția Democrată Română), din care făcea parte și PNȚCD, a câștigat alegerile și a pus capăt guvernării post-comuniste a Partidului Social Democrat. Mandatul său la Ministerul de Interne a fost marcat de numeroase critici și controverse, inclusiv acuzații de abuzuri ale forțelor de ordine și de management ineficient.
După ce s-a retras din politică, Dejeu a păstrat un profil mai scăzut și nu a mai avut un rol proeminent în viața publică românească. Acesta a declarat pentru Turnul Sfatului:
Explicația unui țărănist
”Am observat de exemplu că mediatic, sunt ironizați și persiflați așa zișii „sfinți ai închisorilor” sau Ion Gavrilă Ogoranu și apropiații lui, sub culoare generică de legionari xenofobi, rasiști, antisemiți etc. Ori trebuie precizat că dacă nu exclusiv, marea majoritate a înaltelor fețe bisericești au fost întemnițate după 1945 pentru opoziție la regimul comunist sau, unii, pentru că nu au trecut la ortodoxism. Tot astfel, Gavrilă Ogoranu și tinerii de seama lui au luat calea munților nu pentru a cultiva acolo legionarismul, xenofobia sau antisemitismul ci și-au sacrificat libertatea și viața pentru țară. M-am dus la înmormântarea lui în semn de respect pentru memoria unui român adevărat, precum și pentru a vedea reacția autorităților. Nimeni, nici măcar primarul comunal, n-a catadicsit să-i aducă un cuvânt de recunoștință nu ca legionar, ci ca simbol al mișcării quasinaționale anticomuniste.
Sunt unele derapaje ale zilelor noastre. Cu specială privire la noi, sub sloganul neo-legionarismului, uneori se impietează asupra adevăratelor valori naționale. A fi un adevărat român în țara ta, te situează nu arareori în ochii unor extremiști, în poziție de naționalist.Cu toată tendința globalistă, toate țările, toate popoarele care se respectă, își prezervă și onorează țara și ființa națională. În inscripția ambelor monumente eu n-am ținut seamă decât de faptul că cei acolo comemorați și-au sacrificat viața pentru România” consideră fostul ministru de interne.
