Funcționează sancțiunile împotriva Rusiei?
De la începutul conflictului, statele Uniunii au impus nouă pachete de măsuri restrictive, iar al zecelea va fi operațional în curând. O pedepsire economică fără precedent, care conform experților a avut succes în anumite sectoare, dar care a generat și repercusiuni pentru cetățenii europeni.
Primul pachet de sancțiuni a fost convenit cu o zi înainte de începerea războiului, pentru a pedepsi decizia Rusiei de a recunoaște cele două republici separatiste Donestk și Lugansk, gest care practic a fost preambulul invaziei. Sancţiunile îi priveau şi pe cei 351 de membri ai Dumei care au aprobat decizia și au impus restricții asupra accesului Rusiei la servicii și pe piața Uniunii.
Au urmat apoi, runde de sancțiuni care au vizat lideri politici și militari, care au interzis aeronavelor rusești să survoleze spațiul aerian european și care au blocat exporturile anumitor produse către Rusia. Şi care, în succesiune rapidă, au înghețat activele rusești în Uniune și au exclus principalele bănci ale țării din sistemul de plăți Swift.
Odată cu escaladarea războiului, Uniunea a început să includă în sancțiuni şi sectorul energetic: mai întâi embargoul asupra petrolului rusesc, decizie la care cei 27 de lideri naționali au ajuns cu greu și cu unele excepții, apoi plafonarea prețului produselor petroliere rafinate, măsură care afectează și exporturile către țări terțe.
Între timp, s-au făcut eforturi pentru ca Europa să fie din ce în ce mai puțin dependentă de gazul de la Moscova. Introducerea unui plafon pentru prețul gazelor, care nu se aplică doar combustibilului rusesc, contribuie și la reducerea veniturilor guvernului rus.
”În Europa continuă să ajungă gaz natural lichefiat și mai este şi gazul care trece prin conducte, însă într-un an, acest trafic a fost redus cu 90%”, spune, Lauri Myllyvirta, analist la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. ”Este un rezultat important: probabil mai mult decât se aștepta să realizeze într-un an Uniunea Europeană. În acest caz, putem spune cu siguranţă că Putin a eșuat în intenția sa”.
Principala îngrijorare a guvernelor europene priveşte acum evitarea sancțiunilor și un grup mare de țări, în frunte cu guvernul olandez, susțin ideea deschiderii unui centru de control la nivel comunitar, dedicat demascării încercărilor de eludare.
După cum relatează ziarul Politico, se așteaptă ca noul organism să ajute la urmărirea penală a țărilor și entităților care nu respectă sancţiunile impuse Rusiei.
Un bilanţ după un an de război
”Până acum, cred că sancțiunile introduse de UE au avut un efect redus asupra capacității Rusiei de a-și finanța războiul”, a declarat pentru Euronews Philipp Lausberg, analist politic la Centrul European de Politică. ”Însă multe dintre aceste sancțiuni sunt concepute să funcționeze pe termen lung, nu pe termen scurt”. Chiar și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a definit măsurile restrictive drept un ”venin lent” care se introduce în economia rusă, producând daune importante pe termen lung.
Norocul Rusiei este că are un fond național de rezervă relativ mare, care îi permite să facă față situației. „Chiar și cu un deficit bugetar mare, chiar în cazul în care economia se contractă, rușii mai au la dispoziție 155 de miliarde de dolari cu care își pot finanța războaiele. Dar şi acest fond se va epuiza încetul cu încetul”, explică Lausberg.
Efecte secundare
Problema e că sancțiunile au repercusiuni și asupra țărilor europene. Creșterea prețurilor la gaze vara trecută, de exemplu, a fost cauzată și de manipularea pieței implementată de Moscova.
Acest lucru nu înseamnă însă că Europa suferă mai mult decât Rusia de consecințele măsurilor sale restrictive, subliniază Philipp Lausberg. „Europa nu a intrat în recesiune anul trecut și nici anul acesta nu se așteaptă să se întâmple acest lucru. În schimb, Rusia a admis o reducere cu 5% a produsului intern brut în 2022. Și probabil că în 2023, va fi mult mai rău”.
