27 septembrie 1938: Franklin Roosevelt face apel la Hitler pentru pace
Cu o zi înainte, FDR îi scrisese lui Hitler cu un apel la negociere cu Cehoslovacia în ceea ce privește dorința Germaniei de a obține resursele naturale și industriale din regiunea Sudeților, în loc să recurgă la forță. Hitler a răspuns că Germania avea dreptul la această zonă din cauza modului „rușinos” în care Tratatul de la Versailles, care pusese capăt Primului Război Mondial, făcuse din Germania o „paria” în comunitatea națiunilor. Tratatul dăduse Sudetenlandul, un teritoriu despre care Hitler și mulți dintre susținătorii săi credeau că este în mod inerent german, statului Cehoslovacia.
Prin urmare, a argumentat Hitler, invazia germană a Ținutului Sudeților era justificată, deoarece anexarea de către Germania ar însemna pur și simplu întoarcerea zonei la rădăcinile sale culturale și istorice. Hitler l-a asigurat pe Roosevelt că dorea, de asemenea, să evite un alt război la scară largă în Europa.
În scrisoarea sa din 27 septembrie, Roosevelt și-a exprimat ușurarea față de asigurările lui Hitler, dar a subliniat din nou dorința sa ca „negocierile [între Germania și Cehoslovacia] să continue până la găsirea unei soluții pașnice”. FDR a sugerat, de asemenea, ca o conferință a tuturor națiunilor implicate în conflictul actual să fie convocată cât mai curând posibil. El a făcut apel la orgoliul lui Hitler, spunând: „dacă veți fi de acord cu o soluție în acest mod pașnic, sunt convins că sute de milioane de oameni din întreaga lume vor recunoaște acțiunea dumneavoastră ca fiind un serviciu istoric remarcabil adus întregii umanități”. FDR l-a asigurat apoi pe Hitler că SUA vor rămâne neutre în ceea ce privește politica europeană, dar că America a recunoscut responsabilitatea de a se implica „ca parte a unei lumi de vecini”.
În cele din urmă, Hitler a ignorat rugămințile comunității internaționale pentru o soluție pașnică și a invadat Cehoslovacia în martie 1939. Invazia a fost doar prima în încercarea lui Hitler de a controla Europa și de a crea un „Al Treilea Reich” al supremației geopolitice germane.
