Ford trimite automobilele electrice la lada de gunoi a istoriei

 

În 1900, numărul de automobile electrice vândute era mult mai mare decât cel al altor tipuri de maşini, cum ar fi cele cu alimentare pe benzină sau abur.

În 1902, Baker Torpedo a devenit prima maşină electrică cu formă aerodinamică în care erau cuprinse atât locul şoferului cât şi platforma.

Automobilele electrice au fost construite pentru prima dată la începutul anilor 1800.

Primele modele experimentale atingeau viteze foarte mici şi autonomia lor era scăzută, folosind baterii care nu putea fi reîncărcate.

Cu toate acestea, în 1842, doi inventatori au creat separat primele maşini electrice viabile cu baterii reîncărcabile. Este vorba despre americanul Thomas Davenport şi scoţianul Robert Davidson.

În timp, alţi inventatori au adus îmbunătăţiri acestor modele ale celor doi pionieri, capacitatea bateriilor a fost mai mare, motoarele electrice au avansat.

Avantajele mașinilor electrice

În acea vreme, avantajele maşinilor electrice în faţa celor cu alimentare pe benzină sau pe abur erau semnificative. Motorul lor nu producea vibraţii şi erau extrem de silenţioase în comparaţie cu celelalte tipuri. Nu scoteau fum şi nu exista riscul de explozii.

De asemenea, puteau fi folosite imediat ce te urcai în maşină, spre deosebire de vehiculele pe benzină care aveau o manivelă ce trebuia acţionată manual pentru a porni motorul, lucru nu doar anevoios, ci şi periculos.

Maşinile cu abur aveau nevoie de 45 de minute pentru a fi pornite în zilele friguroase. Un alt avantaj al maşinilor electrice era lipsa cutiei manuale de viteze.

Singurul avantaj real al maşinilor pe benzină de la acea vreme era autonomia mult mai mare, distanţa parcursă cu un plin de combustibil fiind net superioară. Totuşi, în epocă, infrastructura rutieră nu era foarte dezvoltată iar cei mai mulţi oameni conduceau numai în oraşe, ceea ce-i determina să aleagă maşinile electrice. Modelele cele mai populare de la începutul secolului 20 erau: Columbia Runabout, care putea parcurge 60 de kilometri cu o singură încărcare şi care atingea o viteză de 25 km pe oră, ceea ce nu era rău pentru vremea respectivă; automobilul Detroit Electric (foto), produs în 1914, avea o autonomie de 130 de kilometri.

Preferatul Clarei Ford

Ironic, acest model era preferatul Clarei Ford, soţia lui Henry Ford.Preţul unui automobil electric obişnuit la începutul secolului 20 era de aproximativ 1.000 de dolari, iar modelele luxoase puteau ajunge chiar şi la 3.000. În 1900, venitul anual al unei familii medii americane era de 1.200 de dolari, deci preţul maşinilor era exorbitant.

Cel care a dat o adevărată lovitură industriei auto electrice a fost Henry Ford, care producea automobile clasice şi care în 1915 a început să le comercializeze cu doar 500 de dolari (10.000 de dolari la valoarea de astăzi).

Până în 1935, automobilul electric era deja învins. În anii 1960 s-a încercat revigorarea acestei ramuri a industriei auto, dar fără mare succes.

 

Sursa: www.todayifoundout.com

Parteneri