Premiul Nobel pentru chimie pe anul 2020 a fost acordat miercuri cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna.
Ele au fost premiate pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”, a precizat Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei regale de Științe a Suediei.
Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna au inventat unul dintre cele mai precise instrumente folosite în cadrul tehnologiei de editare a genelor: foarfeca genetică CRISPR/Cas9.
Folosind această tehnică, oamenii de ştiinţă pot să modifice ADN-ul animalelor, plantelor şi microorganismelor cu o precizie extrem de mare. Această tehnologie a avut un impact revoluţionar asupra ştiinţelor vieţii, contribuind la dezvoltarea unor noi terapii împotriva cancerului şi ar putea duce la realizarea unui deziderat mai vechi al comunităţii medicale: vindecarea bolile moştenite.
„Există o putere uriaşă în acest instrument genetic, care ne influenţează pe toţi. Nu doar că el a revoluţionat ştiinţa de bază, ci a generat şi culturi inovatoare şi va duce la obţinerea unor noi tratamente medicale revoluţionare”, a declarat Claes Gustafsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru chimie, citat de Agerpres.
Întâmplarea, bat-o vina!
Descoperirea acestei foarfece moleculare a fost neaşteptată. În timp ce Emmanuelle Charpentier studia Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care au provocat cele mai mari daune omenirii, ea a descoperit o moleculă până atunci necunoscută, tracrRNA.
Cercetările ei au arătat că tracrRNA face parte din sistemul imunitar antic al bacteriilor, CRISPR/Cas, care dezarmează virusurile prin scindarea ADN-urilor lor.
Emmanuelle Charpentier şi-a publicat studiul ce viza această descoperire în 2011.
În acelaşi an, cercetătoarea franceză a început o colaborare cu Jennifer Doudna, o experimentată biochimistă care deţinea cunoştinţe vaste despre ARN.
Împreună, cele două cercetătoare au reuşit să recreeze foarfecele genetic al acelei bacterii într-o eprubetă şi au simplificat componentele moleculare ale foarfecii, pentru ca aceasta să fie mai uşor de folosit.
În cadrul unui experiment revoluţionar, ele au reprogramat apoi foarfeca genetică.
În forma sa naturală, foarfeca menţionată recunoaşte ADN-ul de virusuri, însă Charpentier şi Doudna au dovedit că acest instrument poate fi controlat pentru a permite cercetătorilor să taie orice moleculă de ADN în orice zonă prestabilită.
Acolo unde ADN-ul este tăiat, cercetătorilor le va fi apoi uşor să rescrie codul vieţii.
După ce Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna au descoperit foarfeca genetică CRISPR/Cas9 în 2012, folosirea acestui instrument a cunoscut o evoluţie explozivă.
- Revoluția din decembrie 1989 nu a fost o revoluție! Ce spune Virgil Măgureanu despre implicarea URSS
- Mit sau realitate. 15.000 de soldați bulgari au fost orbiți de împăratul bizantin Vasile al II-lea
- Epidemia de ciumă bubonică. Cum au ajuns chinezii să fie acuzați că au îmbolnăvit locuitorii din Honolulu și San Francisco
