În prezent se crede însă că totuşi contribuţia Lisei la acest proces a fost extrem de importantă, dar în acelaşi timp neglijată, încât ea ar fi trebuit să fie cea care să ia Premiul Nobel, scrie history.info.
Totuşi, faptul că a ratat Nobelul a fost parţial compensat de o altă întâmplare. Un element chimic, cu numărul atomic 109, meitneriu (Mt) şi primit numele după numele ei, în 1997.
În plus, şi două cratere de pe Lună şi Venus şi un asteroid (6999 Meitner) au fost denumite după numele ei.
Lise Meitner s-a născut la Viena în 1878, într-o familie de evrei. Tatăl ei era avocat şi un cunoscut maestru la şah. A fost contemporană cu Albert Einstein.
Şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Viena, fiind printre primele femei din istorie care a obţinut aşa ceva.
S-a mutat din Viena în Germania, unde a lucrat cu Otto Hahn. Descoperirile lor au fost extrem de importante pentru dezvoltarea fizicii nucleare.
Când Hitler a venit la putere în Germania, în 1933, Lise Meitner a fost iniţial ocolită de persecuţii, datorită cetăţeniei sale austriece.
În 1908 s-a convertit la creştinism, dar legile rasiale naziste îi considerau pe evrei ca fiind o categorie mai degrabă biologică decât religioasă.
După ce Hitler a anexat Austria în 1938, Lise Meitner a fugit în Olanda, apoi în Suedia.
Deşi în exil, Lisa a continuat să lucreze cu Hahn (s-au întâlnit în Danemarca).
Cercetările lor au fost la descoperirea fisiunii nucleare, un proces cheie pe care se bazează armele atomice şi reactoarele nucleare.
În 1949, Lisa a primit cetăţenia suedeză, iar în 1960 s-a mutat în Marea Britanie.
A murit la 27 octombrie 1968, la vârsta de 89 de ani, în apropiere de Cambridge.
