Nu s-a dus la cumpărături ci să-și viziteze mama. Bertha Benz este cea care a realizat prima călătorie pe distanță lungă, la volan, în afara unui perimetru special de testări supravegheate.
S-a întâmplat la 5 august 1888.
Pionieră în materie de conducere a unui autovehicul pe distanță lungă, dar și inventatoare, Bertha Benz a trăit între 1849 și 1944. Ea a inventat plăcuțele de frână, scriu history.com și histoireparlesfemmes.com.
S-a născut la 3 mai 1849 într-o familie înstărită din Pforzheim, în sud-vestul Germaniei.
Încă din copilărie s-a dovedit o persoană foarte curioasă în legătură cu funcționarea a tot ceea ce o înconjura și pasionată de toate explicațiile de natură tehnică oferite de tatăl său, mai ales în privința mecanismelor locomotivelor.
La școală era pasionată de științe și s-a dovedit dotată intelectual.
În iunie 1869, tânăra Bertha întâlnește un inginer german cu cinci ani mai mare decât ea: Carl Benz. Acesta lucra la crearea unui vehicul fără cai și la dezvoltarea unor motoare.
Aveau aceleași pasiuni pentru tehnică și inginerie, așa că nici nu a fost greu să se îndrăgostească.
Bertha nu a ascultat de sfaturile tatălui ei, care era îngrijorat că fata lui se logodește cu un băiat sărac, ale cărui proiecte nu dau roade.
I-a dat toți banii
Ea, însă, credea în ideile lui încă dinaintea logodnei. Mai mult decât atât, a investit toată dota ei în prima firmă creată de Carl Benz, încă dinaintea căsătoriei.
Bertha și Carl s-au căsătorit în iulie 1872. Cuplul a avut cinci copii între 1873 și 1890: Eugen, Richard, Clara, Thilde și Ellen.
Prima ”caleașcă fără cai”
Primii ani sunt complicați în plan financiar pentru familia Benz. Carl, în paralel cu activitatea sa de vânzare de materiale de construcție, lucrează la proiectul său privind caleașca fără cai, grație fondurilor investite de Bertha.
Compania pe care a înființat-o, Benz&Cie, în 1883, împreună cu Max Rose și Friedrich Wilhelm Esslinger, are un anume succes în producția și vânzarea de mașini industriale și de motoare, ceea ce îi dă lui Carl șansa de a crea Benz Patent-Motorwagen Nummer 1 (sau triciclul Benz 1), un vehicul cu trei roți propulsat de un motor cu explozie, și unul dintre primele automobile din istorie.
Triciclul Benz 1, care putea atinge o viteză între 13 și 16 kilometri pe oră, a fost prezentat public în 1886, brevetat și fabricat în mai multe exemplare, urmat rapid de versiunile 2 și 3.
Chiar dacă testele s-au dovedit satisfăcătoare, Carl nu a avut succes la public cu invenția sa, așa că nu a reușit să-și vândă produsul.
Bertha nu era mulțumită de curajul soțului ei în materie de marketing, și, pentru că ea încă mai credea în invenția acestuia, a hotărât să lovească decisiv.
De la Mannheim la Pforzheim
În dimineața zilei de 5 august 1888, fără a-l informa pe Carl, Bertha Benz îi ia pe copiii lor Eugen și Richard – în vârstă de 15 și 13 ani – la bordul unui triciclu Benz 3, pentru a porni într-un periplu de 106 kilometri de la Mannheim la Pforzheim.
Nu, nu se ducea la cumpărături, cum ar putea comenta cârcotașii, ci în vizită la mama ei.
Cu această vizită la mama Bertha a devenit prima persoană care a condus pe distanță lungă, în afara cadrului controlat de teste scurte, realizate în prezența mecanicilor.
Mai mult decât atât, ea a depășit bariere care și azi dau bătăi de cap unui șofer: drumurile. Care la 1888 nu erau destinate automobilelor. Pline de pietre și denivelări, cu nori de praf, drumurile au fost una dintre provocările majore pentru Bertha.
Călătoria, efectuată cu o viteză medie de 15 kilometri pe oră, le-a luat o zi întreagă. Pe traseu, ”limuzina” Berthei a fost remarcată de o sumedenie de martori oculari.
În timpul călătoriei, Bertha a trebuit să dea dovadă de ingeniozitate pentru a face față provocărilor tehnice și mecanice pe care le-a întâmpinat.
A trebuit să oprească la farmacie pentru a obține eter de petrol, necesar funcționării vehiculului, și care nu putea fi găsit oriunde.
A curățat o țeavă pentru carburant obstrucționată, cu ajutorul unui ac de pălărie, și și-a utilizat jartiera pentru a izola un cablu. A mai și reparat un lanț!
Pentru că în pantă viteza vehiculului nu era suficientă, Eugen și Richard au coborât și împins caleașca fără cai.
Bertha a apelat și la un cizmar, pentru a repara frânele din lemn, înlocuindu-le cu bucăți de piele, improvizând, astfel, primele plăcuțe de frână.
Au ajuns la lăsarea nopții, și abia atunci Bertha i-a trimis o telegramă soțului, pentru a-i spune că au ajuns cu bine.
Cei trei au revenit acasă după câteva zile, la bordul aceluiași automobil.
Periplul Berthei și al fiilor săi cunoaște un mare succes, așa cum și-a și închipuit aceasta. Ce nu avea ea să știe era că astfel marca istoria automobilismului.
Grație acestui prim test pe distanță lungă au fost făcute corecții și îmbunătățiri modelelor Benz, pentru eficientizarea sistemului de frânare sau altele.
Bertha a suscitat interesul publicului pentru automobile, le-a arătat utilitatea și necesitatea efectuării de teste la scară largă pentru dezvoltarea altor modele.
În deceniile care au urmat, dezvoltarea automobilelor a continuat, iar marele public le-a adoptat pe acestea încet, dar sigur.
În 1914, Carl a primit titlul de Doctor honoris causa al Universității din Karlsruhe, unde a studiat. A murit în aprilie 1929.
În 1944, Bertha Benz devine și ea Senator onorific al Universității din Karlsruhe, la împlinirea a 95 de ani de viață. Bertha a murit după numai două zile de la acel moment, în mai 1944.
Bertha Benz Memorial Route
În 2008 a fost instituit Bertha Benz Memorial Route, pe traseul străbătut de Bertha de la Mannheim la Pforzheim, recunoscut drept rută turistică germană și membru al Rutei Europene a Patrimoniului Industrial.
