Într’o zi von Krog primi pe cel mai destoinic agent al lui, un anume Emilis Fuentes. Marta simulează o otrăvire cu ciuperci, ca să poată pătrunde în birou… unde leşină.
Isbuti astfel să-l surprindă pe Fuentes, care însemna cu steguleţe, pe o hartă a Franţei, anumite porturi. Spionul căzu în curând în mâinile francezilor.
Într’altă zi, Marta căpătă învoirea de a-l însoţi pe von Krog, pe bordul submarinului ,,U. 52” în portul Cadix. Submarinul fu vizitat în amănunţime şi „Ciocârlia”, prefăcându-se beată, ajunse să cunoască toate planurile duşmanilor.
Parisul fu înştiinţat numaidecât şi astfel se întâmplă că un alt submarin care debarcase la Santander cu arme, destinate Marocului, fu sechestrat, iar contrabanda a putut să fie confiscată.
La sfârşitul răsboiului, femeia aceasta, plănui să dea o lovitură mare: să devalizeze cassa de fier cu documente a şefului spionajului german din Madrid.
Pentru o asemenea operaţie, ar fi fost nevoe să-l narcotizeze pe von Krog şi să-i ia cheia. Marta cunoştea „secretul” cassei de fer. Dar Parisul răspunse nu, deoarece riscul era prea mare!
Atunci, într’o seară pe când se plimbau în parcul „de los quadros estadore”, Ciocârlia îi mărturisi totul amantului ei:
— Eu am făcut ca Fuentes şi surorile Manzanares să fie arestaţi! Eu am făcut să fie scufundat U-123! Dacă nu-mi dai cinzeci de mii de pesetas, voi spune totul ambasadorului tău!
Krog refuză şi tăbărî asupra femeii. A doua zi dimineaţa, Marta încredinţa principelui Ratibor, ambasadorul german din Madrid, corespondenţa ei amoroasă cu von Krog precum şi cheia cassei de fer.
Nenorocitul ofiţer fu rechemat la Berlin şi cum îi era teamă să călătorească pe mare, fu expediat clandestin într’un vagon plumbuit, până la frontiera elveţiană, prin Franţa.
Sub numele de von Krog se ascundea baronul von Kolberg.
În 1918, Marta părăsi spionajul, căsătorindu-se a doua oară.
Aici se termină articolul din Revista Ilustrată. Să vedem mai departe cum a fost viața Ciocârliei.
Adevărata biografie a Ciocârliei
Marthe Richard, născută Betenfeld pe 15 august 1889, în Blâmont, și moară la 9 februarie 1982, a fost o prostituată și spionă.
Mai târziu a devenit politician și a lucrat la închiderea bordelurilor în Franța în 1946.
