A fost prima româncă acceptată la celebrul teatru liric italian şi, se pare, cea mai tânără solistă a lui din toate timpurile.
Elena Teodorini, mezzosoprană şi soprană, una dintre gloriile teatrului liric românesc, s-a născut la 25 martie 1857, la Craiova.
A început să studieze muzica şi pianul la vârsta de şase ani în oraşul natal.
La vârsta de 14 ani a plecat în Italia, fiind admisă la Conservatorul din Milano, la clasele de canto şi de pian, unde a studiat cu pianistul şi compozitorul italian Adolfo Fumagalli.
În 1877, a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în Maria di Rohan de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo.
În continuare a interpretat diverse roluri de mezzosoprană în Alessandria, Livorno, Pisa, Chieti şi la Opera din Bucureşti.
Elena Teodorini a cântat apoi pe mari scene din Italia, Spania, Austria, Franţa, Portugalia, Rusia, America Latină şi România, dobândindu-şi faima de mare cântăreaţă ca soprană dramatică şi îmbrăţişând roluri din principalele opere ale repertoriului universal.
A întreprins turnee în Italia, Spania, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina.
Celebra enciclopedie The New Grove Dictionary of Music consemnează cariera strălucită a Elenei Teodorini, care a avut o voce inconfundabilă, atât în rolurile de mezzosoprană, cât şi de soprană dramatică ori lirică.
Totodată, Elena Teodorini a contribuit la refacerea teatrului din Craiova, care fusese condus de tatăl său, Theodor Teodorini, începând din 1854. Începutul directoratului acestuia fusese marcat de pierderea teatrului, care a ars într-un incendiu.
În mai 1856 a fost inaugurat Teatrul Naţional din Craiova, construit în stil neoclassic.
După moartea lui Theodor Teodorini, în 1873, la conducerea teatrului a urmat soţia acestuia, Maria Teodorini.
În 1887, aceasta, ajutată de fiica sa Elena Teodorini, a restaurat localul teatrului, iar la 15 ianuarie 1888 s-a deschis stagiunea într-un teatru aproape nou.
„Adevăratul spectacol de inaugurare a Teatrului craiovean, consemnat în Istoria Teatrului Naţional din Craiova a avut loc în toamna anului 1889, cu un concert susţinut de Elena Teodorini, urmat de alte spectacole în care aceasta a apărut alături de mezzosoprana Concetta Zanchi, tenorul Serafino Zanchi del Falco, baritonul Enrico Broggi şi solişti craioveni”, se mai menţionează pe site-ul http://www.operacraiova.ro/.
Începând din 1903, Elena Teodorini s-a dedicat carierei pedagogice, fiind profesoară de canto la Paris, Buenos Aires, Rio de Janeiro, precum şi la Bucureşti.
În 1908 a fondat la Paris Academia Lirică Română.
În 1909 părăseşte Parisul şi pleacă în America de Sud, dând concerte la Montevideo, în Uruguay.
În toamna lui 1909 fondează Academia Theodorini, împreună cu Hariclea Darclée şi Titta Ruffo.
A devenit director al Conservatorului Guvernamental din Buenos Aires, iar în 1918 a fondat, la Rio de Janiero, Escola superior de canto „Ars et Vox”.
În toamna anului 1922, Elena Teodorini se întoarce în România, unde fondează Academia Naţională de Lirică.
A murit la 27 februarie 1926, la Bucureşti.
