Escadronul morții îl ucide pe Nicolae Iorga. Asasinatul care a compromis definitiv mișcarea legionară

 

La 27 noiembrie 1940 legionarii comiteau unul dintre cele mai cunoscute asasinate politice din istoria României.

Istoric, memorialist, critic literar, poet și prozator, Nicolae Iorga a fost una din cele mai strălucite minți pe care le-a dat națiunea română.

Profesorul Nicolae Iorga a fost ciuruit de nouă gloanțe, iar trupul i-a fost găsit la marginea comunei Strejnic, din județul Prahova.

Adversar

Fusese asasinat de legionarii pentru care Iorga devenise unul dintre adversari.

Iorga era retras din viața politică, dar legionarii îl considerau vinovat pentru uciderea lui Corneliu Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, deoarece profesorul oferise pretextul pentru arestarea „Căpitanului”.

Ulterior, Iorga și-a retras plângerea formulată împotriva lui Codreanu, dar zarurile fuseseră aruncate.

Poliția Legionară

La 27 noiembrie, la vila lui Nicolae Iorga din Sinaia s-au prezentat cinci indivizi care au spus că sunt de la Polița Legionară și că îl vor duce la București pentru un interogatoriu.

Nicolae Iorga lucra la Istoria Universală și le-a cerut soției și servitoarei să îi lase neatinse lucrurile, pentru că spera că se va întoarcă curând, apoi s-a urcat în mașina legionarilor.

A doua zi, trupul său a fost găsit la marginea comunei Strejnic/Snagov, județul Prahova. Savantul fusese asasinat cu nouă gloanțe.

Acest asasinat a contribuit la compromiterea definitivă a acestei mișcări politice totalitare, care s-a folosit de-a lungul perioadei interbelice de asasinat ca armă de luptă politică, comentează rfi.ro.

Faptele

„Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. Şeful de post a încheiat acte şi predat procurorului Sichitiu, când a ieşit la faţa locului unde s-a petrecut faptul. Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi „(,,,) „Cadavrul prezintă trei plăgi orefaciale (7 mm), prin armă de foc (…). Moartea lui Nicolae Iorga, profesor universitar, in vârstă de 69 de ani, a fost violentă. Ea se datorește unor plăgi, prin arma de foc, ale capului și trunchiului, cu distrugerea creierului și hemoragie internă…”, conform documentelor păstrate în arhive și citate de Stelian Tănase pe blogul său.

Figura lui Nicolae Iorga este binecunoscută, iar George Călinescu scria că Nicolae Iorga ar fi îndeplinit în cultura română un rol similar cu cel jucat de Voltaire în cultura franceză.

Contextul

Nicolae Iorga nu s-a rezumat doar la prezența în plan cultural, ci a intrat și în politică, notează rfi.ro.

Stelian Tănase explică faptul că ”România se găsea – după plecarea din țară a regelui Carol al doilea – sub un regim militaro-legionar, avea o conducere bicefală”.

”Pe de o parte, legionarii lui Horia Sima, pe de altă parte, Armata, la ordinele generalului Antonescu.

Din octombrie 1940 o misiune militară germană se găsea în România ocupând poziții strategice.

Mai ales în Valea Prahovei, pentru a proteja zăcămintele de petrol, esențiale pentru diviziile de blindate. România își schimbase sistemul de alianțe. Acesta era contextual”, spune Stelian Tănase.

Echipa morții

Din echipa morții au făcut parte legionarii Paul si Ștefan Cojocaru, Tudor Dacu, Ion Tucan, Ștefan Iacobuță, Gheorghe Cârciumaru.

Creierul bandei a fost Traian Boeru (1908-1994), inginer.

A fost o misiune de pedeapsă, o răzbunare sângeroasă.

Legionarii îl considerau vinovat pentru procesul intentat lui Zelea Codreanu, pentru încarcerarea și uciderea acestuia alături de alți șefi legionari în noiembrie 1938 la ordinele regelui Carol a ll-lea și organizat de Armand Călinescu, și el ucis în septembrie 1939.

Nepedepsiți

Autorii au rămas nepedepsiți pentru că au fugit din țară, în Germania. Numai cei doi Cojocaru au fost arestați în 1941, mai scrie Stelian Tănase.

Ceilalți patru, respectiv, Traian Boeru, Ioan Tucan, Tudor Dacu și Ștefan Iacobuță, au fost condamnați în contumacie la pedeapsa capitală. 

„De fapt, Nicolae Iorga nici n-a mai ajuns la București în acea zi. În dimineața următoare, el a fost găsit împușcat la marginea unei păduri de pe drumul spre Capitală, în dreptul satului Strejnic. În jurul cadavrului erau nouă tuburi de cartușe trase. Astfel a sfârșit poate cel mai mare intelectual român al secolului XX (…). În noaptea precedentă asasinării lui Iorga, 64 de foști demnitari ai regelui Carol al II-lea fuseseră împușcați în închisoarea Jilava. Iar mai înainte cu câteva ore de omorârea lui Iorga, în aceeași zi de 27 noiembrie, se pare că aceeași echipă legionară l-a asasinat și pe marele economist, profesor și ministru țărănist Virgil Madgearu”, a precizat și istoricul Adrian Cioroianu.