La 20 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu se întorcea din vizita de două zile pe care o făcuse în Iran şi lua contact direct cu atmosfera de răzvrătire generală din România.
Elena Ceauşescu îl aştepta la aeroport vizibil marcată de evenimentele sângeroase de la Timişoara, care în aceeaşi zi devenea primul oraş liber din România.
Iată ce relata Reuters despre acel moment, dar şi despre marele vis pe care îl avea Elena Ceauşescu: „VIENA – Elena Ceaușescu, soția și confidenta liderului român Nicolae Ceaușescu pentru cei 24 de ani ai guvernării sale cu pumnul de fier, este la conducerea țării în timp ce el vizitează Iranul pe fondul unor proteste anti-guvernamentale violente.
Declarată eroină națională la a 70-a aniversare și cunoscută pentru că împărtășește opiniile staliniste ale soțului ei, ea este un membru proeminent al Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR și prim-viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri.
Ea este efectiv liderul nr. 2 atât al partidului, cât și al statului. În presa oficială, ea este adesea glorificată ca parte a cultului personalității, la fel de adorabil ca al soțului ei.
Președintele cu convingeri politice dure a părut că are puține remuşcări în legătură cu lăsarea României în mâinile soției sale, în ciuda tulburărilor serioase din weekend, din oraşul vestic Timișoara. Martorii spun că sute de persoane au fost ucise de forțele de securitate.
Agenția oficială de știri Agerpres a publicat luni fotografii cu Prima Doamnă a României văzându-și soțul pe aeroportul din București, deloc zâmbitoare și îmbrăcată într-o haină de iarnă.
De atunci, România s-a închis din exterior. Se presupune că este sub legea marțială virtuală, de fapt.
Diplomaţii occidentali spun că influența politică a Elenei Ceaușescu în conducere, care are inclusiv multe rude ale lui Ceaușescu, a crescut în ultimii ani și este posibil ca Ceaușescu să o pregătească pentru a-l succede.
În cadrul vizitelor de stat în străinătate, ea a purtat discuții cu reprezentanții guvernului conform propriei capacităţi şi se înțelege că are o influență considerabilă în decizia numirilor politice.
Născută în satul Petreşti pe 7 ianuarie 1919, a activat în mișcarea subterană antifascistă a României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După ce s-a pregătit ca inginer chimist, a ajuns să conducă Academia Română de Științe.
Retorica cultului lui Ceaușescu, care o aclamă ca pe un „simbol strălucitor al spiritului național”, pare din ce în ce mai depășită, în timp ce alte state din Blocul de Est își abandonează liderii nepopulari și apelează la o democrație autentică.
Elena Ceaușescu are un loc în Muzeul Național al Bucureștiului, unde diplomele sale onorifice sunt afișate alături de decorațiunile pe care cuplul le-a primit în călătorii în străinătate.
Alte camere includ „cadouri ale poporului român”: busturi de marmură și tapiserii care o înfățișează în posturi evlavioase.
Viața de zi cu zi în casa lui Ceaușescu este învăluită în mister și privilegiu, în timp ce românii obișnuiți se stau la coadă pentru mâncarea de bază și îngheaţă iarna.
Într-o relatare despre viața cu familia, un fost șef al serviciilor de informații din România a descris-o când îşi alegea o haină de nurcă și era răsfăţată cu diamante de soțul ei.
«Nu sunt o soție de președinte. Sunt următorul la rând după liderul român. Este clar?», a citat-o respectivul”, se arată în articolul din arhiva Los Angeles Times.
