Concluziile publicate în jurnalul Scientific Reports sugerează că neanderthalienii ar fi avut nevoie de competenţe numerice ca să creeze mănunchiuri de fibre pentru realizarea de sfori, ceea ce dovedeşte că abilităţile lor cognitive ar fi putut fi mai avansate decât se credea.
Echipa condusă de Bruce Hardy, profesor de antropologie la Kenyon College din Ohio, Statele Unite, a analizat fragmentul de sfoară găsit răsucit în jurul unei unelte de piatră.
Puteau face saci și covorașe
Oamenii de ştiinţă cred că sfoara era folosită pe post de mâner pentru unealtă sau că făcea parte dintr-o plasă care conţinea acest obiect.
Analiza microscopică a demonstrat că fibrele au fost răsucite pentru a crea o sfoară compusă din trei fire, ceea ce ar necesita înţelegerea conceptelor matematice de bază, cred cercetătorii.
Analizele ulterioare au demonstrat că firele au fost realizate din fibrele prelevate din scoarţa interioară a unui conifer, indicând că aceşti hominizi ar fi trebuit să deţină „cunoştinţe ample” despre aceşti copaci.
Cercetătorii cred că sfoara, datată în urmă cu 41.000 – 52.000 de ani, este cea mai veche dovadă cunoscută a tehnologiei textile şi a fibrelor.
Ei speculează că această tehnologie ar fi permis neanderthalienilor să realizeze articole precum saci, covoraşe, plase, ţesături, capcane şi coşuri.
Neanderthalenii erau la fel de deștepți ca oamenii moderni
„Înţelegerea şi utilizarea fibrelor răsucite implică utilizarea tehnologiei complexe cu mai multe componente, precum şi o înţelegere matematică a perechilor, seturilor şi numerelor. De aici şi din dovezile recente privind gudronul de scoarţă de mesteacăn, arta şi mărgelele din scoici rezultă că ideea conform căreia neanderthalenii erau cognitiv inferiori oamenilor moderni devine din ce în ce mai nesustenabilă”, au notat autorii studiului, citați de Agerpres.
Înainte de această constatare, cele mai vechi fragmente de fibre descoperite proveneau din situl Ohalo II din Israel, a căror vechime a fost estimată la aproximativ 19.000 de ani.
