Discursul foarte anti-occidental al lui Xi Jinping, împărtășit cu Vladimir Putin, complică dilema europenilor în relația cu China
La mai bine de un an de la începutul invaziei ruse, discursul anti-occidental al președintelui chinez, împărtășit de omologul său de la Kremlin, complică dilema europenilor în relația cu China. Într-adevăr, pe măsură ce conflictul s-a prelungit, „neutralitatea binevoitoare” a Beijingului față de Moscova a făcut loc unui sprijin din ce în ce mai asertiv, până la derutarea europenilor. Până acum, aceștia au rămas dornici să colaboreze cu China, distanțându-se de abordarea de tip confruntare a Statelor Unite.
Acum, parteneriatul „fără limite” lansat de Xi și Putin le arată europenilor că Republica Chineză are, în calitate de partener apropiat al Moscovei, un important cuvânt de spus în chestiunile de securitate continentală.
„Este evident că, China sprijină Rusia și că împărtășește tezele rusești cu privire la originea conflictului. Nu este vorba de un acord de circumstanțe, ci de un front diplomatic comun”, observă François Godement, specialist în China și consilier al Institutului Montaigne.
În această etapă, spre marea ușurare a europenilor, Beijingul are în continuare rețineri pe frontul militar. Preocupările occidentale cu privire la posibilele livrări de arme letale chinezești către Rusia, la cererea acesteia, sunt reale.
„Chinezii sunt regii ambiguității. Dar astfel de transferuri de arme ar constitui o escaladare fără precedent”, observă Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques Delors. „Dar nu există niciun indiciu că au avut loc astfel de livrări”, au remarcat observatori de la Washingtonul în marginea vizitei.
Potențial mediator
Pe de altă parte, strângându-l de mână pe Vladimir Putin, Xi Jinping a anunțat, fără urmă de îndoială, sfârșitul iluziilor cu privire la poziția diplomatică a Chinei în ceea ce Beijingul numește „criza ucraineană”, o tactică evazivă asemănătoare cu a Rusiei de a evita cuvântul „război”. În ultimele luni, câțiva lideri europeni, începând cu Emmanuel Macron și Olaf Scholz, cancelarul german, și-au dorit totuși să vadă în Beijing un potențial mediator, în ciuda abținerii sale în forurile ONU atunci când a fost vorba de a condamna Moscova.
Vizita lui Xi Jinping la Vladimir Putin este cea mai evidentă dovadă în acest sens: China nu este deocamdată nici dispusă, nici în măsură să medieze în încercarea de a aduce pacea pe continentul european. Mai degrabă, ar căuta să maximizeze beneficiile parteneriatului „asimetric” construit cu Rusia pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie sau să conteste „hegemonia vestică”.
Un alt detaliu îngrijorător din perspectivă europeană este apărarea lui Putin de către Xi, la câteva zile după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva acestuia pentru „crime de război” în deportarea copiilor ucraineni. Președintele chinez a garantat „imunitatea” aliatului său rus, care își dorește realegerea în 2024, pentru a arăta clar că se opune oricărei schimbări de regim.
Mai mult, „planul său de rezolvare a crizei ucrainene” prezentat la 24 februarie, la un an după începerea invaziei, acordă loc de cinste pretențiilor rusești. În cazul unei încetări a focului, ar consfinți cuceririle făcute în teren de forțele Kremlinului. Capitalele aliate cu Kievul, începând cu Washingtonul, au denunţat limitele acestui demers. În mijlocul vizitei lui Xi Jinping la Kremlin, însuși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui contact direct cu președintele chinez pentru a iniția dialogul în speranța rezolvării conflictului.
