Aproape 4 milioane de oameni au vizitat Palatul Schonbrunn în 2018, la care se adaugă aproape încă 1,2 milioane care au vizitat doar grădinile și atracțiile din jur, încasările complexului Schonbrunn din bilete și alte produse fiind de 63 de milioane de euro anul trecut. “1% dintre acești vizitatori au fost români (40-50.000)”, confirmă în exclusivitate pentru Evenimentul Istoric administrația Palatului Schonbrunn.
Numărul românilor care vizitează grădinile fără să ajungă în palat este mult mai mare.
Prima atestare istorică a domeniului de la Schonbrunn datează din Evul Mediu.
În secolul al XIV-lea, domeniul purta numele de Katterburg și a fost conacul mânăstirii Klosterneuburg.
Domeniul avea și o moară, vii și terenuri arabile.
În 1548, proprietatea ajunge în mâinile lui Hermann Bayer, primarul Vienei, care decide să o extindă.
Abia în 1569 ajunge în posesia Habsburgilor prin intermediul lui Maximilian al II-lea.
În acel moment complexul era compus dintr-o casă, o moară cu apă, o grădină și o livadă.
Din 1576, succesorul său, Rudolph al II-lea nu a părut interesat să finanțeze proprietatea.
Împăratul Matia I al Sfântului Imperiu Roman a schimbat numele proprietății în 1612 când a dat peste un izvor cu apă de calitate “Schoner Brunnen”.
Domeniul începe să înflorească cu adevărat în mandatul Împăratului Ferdinand al II-lea și al soției sale Eleonora de Gonzaga, care decid să organizeze aici petreceri vânătorești.
Reşedinţia văduvei
După moartea lui Ferdinand în 1637, domeniul devine reședința văduvei sale.
În 1642, ea decide construirea unui castel care să poarte denumirea de Schonbrunn. Domeniul este devastat în 1683, în timpul invaziei otomane.
În 1683, Împăratul Leopold I decide să doneze domeniul fiului său Joseph.
Îl mandatează pe arhitectul Johann Bernard Fischer von Erlach să construiască un nou palat.
După mai multe modele refuzate, construcția palatului începe abia în 1696. După patru ani clădirea centrală a Palatului a fost dată în folosință.
Criză financiară
Construcția aripilor laterale a fost întârziată de criza financiară.
Palatul nefinalizat a devenit reședința Wilhelminei Amalia.
Împăratul Carol a VI-lea a cumpărat domeniul în 1728, însă l-a folosit doar pentru a vâna fazani. În final a renunțat la domeniu în favoarea fiicei sale Maria Tereza, care de mică a fost îndrăgostită de palat și de grădinile sale.
Sub supervizare personală, ea i-a cerut arhitectului Nikolaus Pacassi să ridice un palat impozant.
Prima fază a construcției a avut loc în 1743-1749.
Apartamente imperiale
Apartamentele imperiale ale cuplului Maria Tereza și Franz Stephan au fost amplasate în aripa de est.
După încoronarea lui Franz Stephan în funcția de Împarat al Sfântului Imperiu Roman, la Frankfurt, în 1745, Maria Tereza a avut un motiv întemeiat să investească noi fonduri în reședința lor de la Schonbrunn.
Curtea imperială s-a mutat la Schonbrunn, astfel că 1000 de oameni trebuiau cazați.
Mamă a 16 copii, ea decis o nouă extindere a palatului, aripa de vest find finalizată în 1763, prin adăugarea unor picturi realizate de Bernardo Bellotto.
Cel mai frumos exemplar rococo
Palatul devenea cel mai frumos exemplar rococo din lume. După moartea soțului ei în 1765, Maria a cerut noi modificări asupra interiorului, fiind creată și o cameră memorială pentru Franz Stephan în aripa de est.
Modificările au fost finalizate cu puțin timp înaintea morții ei în 1780.
Fiul ei Joseph al II-lea nu a fost interesat de palat și a cerut doar să fie menținut totul la nivelul actual.
Curtea imperială a părăsit Schonbrunn și s-a întors la Hofburg, iar palatul a rămas nelocuit. A fost cuerit de două ori de francezi în 1805 și 1809, Napoleon mutându-se în camera memorială a lui Franz Stephan.
Restaurarea faţadelor
Între 1817-1819, Împăratul Franz a decis să restaureze fațadele palatului. Ornamentele rococo ale lui Pacassi au fost înlocuite de arhitectul Johann Aman cu modelul galben vizibil astăzi.
Franz Joseph s-a născut în 1830 în Palatul Schonbrunn unde și-a petrecut copilăria, palatul fiind folosit doar vara. La urcarea pe tron în 1848, el a decis ca Schonbrunn să redevină sediul curții imperiale.
El s-a mutat în camere din aripa de vest a palatului, care au fost redecorate după gustul său.
A cerut modernizarea anumitor camere din aripa de vest pentru a găzdui viitoarea lui soție, Elisabeta, ducesa de Bavaria, cunoscută ca ”Sissi”.
Acolo a și murit la 21 noiembrie 1916.
Habsburgii au fost nevoiți să părăsească definitiv palatul în 1918, după care acesta a intrat în proprietatea statului.
Din 1996, Palatul și grădinile Schonbrunn sunt parte a Patrimoniului Cultural UNESCO.
Câte camere sunt la Schonbrunn?
Mai multe surse indică faptul că Palatul Schonbrunn ar fi compus din 1444 de camere. Fals, susține administrația Palatului.
Numărătoarea efectivă a tuturor camerelor a arătat că în total sunt doar 307 încăperi: 57 la parter, 59 la etajul unu, 83 la etajul doi, 96 la etajul trei și 12 în zona Belvedere.
La acestea se pot adăuga 9 case ale scărilor.
Imperial Tour
Din cele 307 încăperi ale Palatului Schonbrunn, pot fi vizitate doar 40, plus câteva încăperi administrative de la parter. Există două variante de vizitare a interiorului Palatului, fie Imperial Tour, fie Grand Tour. Prima variantă presupune vizitarea a 22 de încăperi.
Turul începe cu camera scărilor albastre care datează din 1745. Urmează camera Herringbone, unde sunt expuse mai multe portrete ale membrilor casei imperiale.
A treia cameră este cea Aide-de-camp, unde locuia un reprezentant al armatei. Ea a fost restaurată după o fotografie din 1910.
Urmează camera gărzilor de corp ale împăratului.
Camera de biliard
Camera de biliard este prima din seria încăperilor personale ale împăratului. Mobilierul original datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prima menționare fiind din 1830 de pe vremea lui Ferdinand.
Camera de nuc datează din 1765 și a fost folosită de Franz Joseph din momentul în care a devenit co-regent alături de mama sa Maria Tereza.
Se poate observa un stil rococo autentic, fiind folosit ca o cameră pentru audiențe. Urmează biroul personal al lui Franz Joseph, care este mai degrabă o completare a camerei anterioare.
El obișnuia să se așeze la birou la 5 dimineața, iar sevitorii îi aduceau mâncarea în etape. Se presupune că a fost camera în care Franz Joseph a petrecut cel mai mult timp din viaţă.
Sissi avea depresie
Apare şi primul portret al lui Franz Joseph la vârsta de 23 de ani, alături de soţia sa Sissi. Ea suferea de o depresie severa dupa sinuciderea fiului ei Rudolf de Mayerling.
Urmează dormitorul lui Franz Joseph, cu o ușa secretă care ducea în toaleta lui personală în stil englezesc, cu scurgere mecanică.
Camera Ketterl a aparținut valetului personal al împăratului Eugen Ketterl. Urmează cabinetul teraselor de vest, unde sunt portrete ale celor mai tinere fiice ale Mariei Tereza, Johanna Gabriela și Maria Josephina, ambele decedate subit în urma vărsatului de vânt.
Cabinetul scărilor a fost amenajat în 1863 pentru “Sissi”. Aceasta și-a scris aici jurnalul și poeziile.
Dressingul deschide încăperile personale ale Elisabetei.
Urmează dormitorul cuplului imperial, realizat în 1853. Sissi a dus o viață independentă, a călătorit mult până la asasinarea din 1898.
Se presupune că din 1870, ei nu au mai folosit dormitorul comun, deși el a continuat să o venereze. Salonul personal al lui Sissi a fost finalizat în 1854.
Omleta cu compot de fructe
În camera Marie Antoinette s-a servit cina. Era un ritual aparte stabilit de însuși împăratul.
La cinele cu curteni era permisă dialogarea în șoaptă doar cu cel de lângă tine, în timp ce la cinele doar în familie fiecare putea vorbi cu cine dorea. Rar se servea mâncare de origine franceză.
Împăratul prefera șnițelul vienez, gulașul de vită, găluștele cu prune sau “tâmpenia împăratului”, omleta cu compot de fructe.
În cameră se află și un portret uriaș al Mariei Antoinette și a copiilor lor, un cadou de la Napoleon al III-lea pentru împărat. Astăzi se presupune că familie de Habsburg a mutat tabloul din palat în colecția personală.
Camera copiilor
Camera copiilor datează din epoca Mariei Tereza și a fost completată cu o ușă spre baia împărătesei în 1917, la sosirea Zitei de Bourbon Parma, ultima împărăteasă a Austriei.
Cabinetul pentru micul dejun a fost creat în 1761 de Elisabeta Christine, mama Mariei Tereza. Ea a fost folosită și de Maria Josepha, a doua soție a lui Joseph al II-lea.
Salonul galben deschide o serie de încăperi spectaculoase pline de culoare și ornamente neobișnuite. A fost creat în 1770 și este prima încăpere cu deschidere spre grădini.
Camera balconului găzduiește portrete ale copiilor Mariei Tereza.
Camera oglinzilor a găzduit primul concert oferit de Mozart în fața familiei imperiale în octombrie 1762, când se presupune că băiatul de șase ani a îmbrățișat-o pe împărăteasă și a pupat-o.
Camerele Rosa conțin mai multe picturi din anii 1760.
Camera lanternelor este locul unde așteptau persoanele cu laterne să ghideze membrii familiei imperiale la lăsarea întunericului.
Turul imperial se încheie cu Galeria mare și mică, două încăperi impresionante, unde se organizau baluri și recepții.
Încăperile au fost folosite și după apusul Imperiului Habsburgic, ele găzduind întâlnirea istorică din 1961 dintre președintele american J.F.Kennedy și omologul rus Nikita Hrușciov.
Grand Tour
Pe lângă cele 22 de camere menționate se pot vizita alte 18 în cadrul Grand Tour.
Impresionante sunt cabinetele chineze cu porțelan și ornamente importate din China și Japonia în perioada 1755-1760. Camera Carusel a fost un fel de anticameră la apartamentele Mariei Tereza și Franz Stephan.
Sala de ceremonii era locul unde din 1755 se organizau petreceri, se sărbătoreau zile de naștere și botezuri.
Camera de Stallioni prezintă modul în care era pregătită masa Marshal pentru o cină între reprezentanți ai armatei și ai curții imperiale, în lipsa împăratului. Urmează Salonul chinezesc albastru, apoi camera privată Vieux Laque a lui Franz Stephan din 1765, remodelată la solicitarea Mariei Tereza.
Continuă cu camera Napoleon, fostul dormitor al cuplului Franz și Maria din 1746, urmată de spectaculoasa cameră de porțelan realizată în 1763.
De departe cea mai spectaculoasă încăpere din palat este camera de milioane realizată în 1763-1765 din lemn tropical de trandafiri, Feketin sau Vicatin.
Salonul Gobelin a servit drept cameră de pictură pentru părinții lui Franz Josef între 1837-1873.
Urmează camera de lectură a arhiducesei Sophie, mama lui Franz Joseph. Salonul Roșu a fost un cabinet pentru haine al Mariei Tereza, însă a fost folosită drept bibliotecă în perioada 1812-1914.
Cabinetul teraselor de est a fost folosit mai mult pentru arajamente florale. Camera bogată este cea în care s-ar fi născut Franz Joseph în 1830.
Această cameră a fost ocupată până în 1835 de prințul moștenitor Ferdinand și soția sa Maria Anna. Salonul lui Franz Karl, tatăl împăratului Franz Joseph a fost ocupat de arhiduce în perioada 1835-1878, dar era și cameră de recepție. Ultima cameră din Grand tour este camera de vânătoare.
La parter se află camerele Bergl. Nemulțumită de căldura din timpul verii, Maria Tereza s-a mutat în lunile de vară în camerele Bergl de la parter, cerând să fie pictați pereții, procedură ce a durat aproape zece ani 1769-1778.
La același nivel se află capela palatului și patru camere în alb și auriu care sunt închiriate astăzi pentru diverse evenimente.
Preţ și orar
Palatul Schonbrunn este deschis zilnic de la ora 8.00 la 17.30, în lunile de vară chiar 18.30. Curtea și grădinile Palatului sunt deschise de la ora 6.30 la 21.00 în lunile de vară și 17.30 în cele de iarnă. Intrarea este permisă cu maximum 45 de minute înainte de oră de închidere. Intrarea în grădinile și curtea Palatului este gratuită.
Pentru a vizita Palatul este nevoie să achiziționați un bilet pentru Imperial Tour (22 de încăperi) – 16 euro; 11.50 pentru copii între 6-18 ani, 14.50 pentru studenți și persoane cu handicap. Turul pe cont propriu durează 35-40 de minute. Este disponibil ghid audio gratuit în 16 limbi diferite.
Un Grand Tour (40 de încăperi) va costa 4 euro în plus, dar merită. Pentru copii este 13 euro, iar pentru studenți și persoanele cu handicap 18 euro.
Pentru încă 4 euro puteți beneficia și de un ghid autorizat. Turul durează 50-60 de minute, dar nimeni nu vă va da afară dacă doriți să stați mai mult. Este INTERZISĂ fotografierea în interiorul palatului.
Cea mai bună oră de vizitare este 8.00-9.00, când vă puteți plimba aproape singuri prin încăperi.
După aceea începe îmbulzeala și o să dispară plăcerea de a admira prea mult.
Pentru a evita cozile de 2-3 ore în sezon este reocomandată achiziționarea biletelor online.
O să primiți un voucher care trebuie schimbat într-un bilet cu cod de bară la biroul pentru vizitatori amplasat în parcarea din fața palatului.
Pe lângă palat aveți și opțiunea de a vizita muzeul copiilor (bilete: 9.50 pentru adulți, 7.50 pentru copii sau 26 pentru familie de 2 adulți și 3 copii sau 17 euro pentru familie cu un părinte și 3 copii.
Gloriette se poate vizita pentru 4.50 euro adulți. 3.20 copii sau 11 euro familie formată din 2 adulți și 3 copii. Există și varianta unui bilet combi de 26 de euro pentru adulți, 56 pentru familie cu 2 copii format din Grand Tour, Gloriette, grădinile Orangery, grădinile Privy și labirintul. Pentru 40 de euro puteți obține un bilet combi pentru Grand Tour și Grădina Zoologică Schonbrunn aflată în grădina palatului.
Cum ajung la Palatul Schonbrunn?
Din Sibiu se poate ajunge cu mașina la Schonbrunn în opt ore (810km).
Cu transportul public din Viena, metroul U4 stația Schonbrunn se află chiar lângă palat.
O variantă de luat în calcul pentru vizitarea palatului este și o escală pe aeroportul din Viena mai lungă de cinci ore.
Distanța de la aeroport la Schonbrunn poate fi acoperită în 51 de minute, inclusiv opt minute de mers pe jos din stația de metrou la palat.
S7 pornește la fiecare 30 de minute ( la și 18, 48 minute,) de la aeroport și vă lasă după 25 minute la gara Landstrasse Wien Mitte, de unde metroul U4 pleacă din 6 în 6 minute spre Schonbrunn (direcția Hutteldorf-7 stații). Aceeași situație și la întoarcere.
Este avantajos să cumpărați de la aeroport un abonament pe toate liniile inclusiv trenul de aeroport S7 dus-întors (nu și CAT) cu 11.70 euro.
Un bilet simplu doar dus costă 4.20 euro.
Cu cât călătoresc mai mulți cu atât e mai ieftin: 4.60 un bilet spre aeroport pentru două persoane, iar puțin peste 19 euro va costa pentru două persoane un abonament de 24 de ore cu bilete dus-întors de la aeroport.
CREDIT FOTO: © SKB / Alexander Eugen Koller
