Deputaţii au adoptat proiectul de lege pentru înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu”

 

Deputaţii au adoptat miercuri proiectul de lege pentru înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu” cu sediul în imobilul „Vila Florica” din localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş. Camera Deputaţilor este for decizional.

Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui parc înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti – este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care au transformat casa de administraţie a moşiei într-o reşedinţă boierească în care au fost luate importante decizii privind istoria noastră.

Domeniu boieresc

Situat în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, conacul familiei Brătianu, numit, ca şi satul în care se afla, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, este unul din cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu excepţia obiectelor, mobilelor şi a cărţilor din interior, risipite aiurea în anii regimului comunist).

Este conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.

Atestată documentar în 1829

Locuinţa este atestată documentar în 1829 şi era compusă din patru încăperi vechi dintre care: camera boierului, a celui ce se ocupa de vie şi camera turcească cu linul pentru scurgerea vinului în pivniţă, scrie cjarges.ro.

Prima casă de la Florica a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858, pe partea de moşie ce i-a revenit după succesiunea tatălui său. Iniţial, Brătianu optase pentru moşia Tigveni, unde îşi petrecuse copilăria, dar, la cererea fratelui său mai mare, Teodor, a primit al treilea lot de moşii, ce cuprindea Florica, Mălureni, Galeşul – Brătieni, Lereşti şi Sîmbureşti.

Legătură puternică

Ion C. Brătianu (1821 – 1891) a vândut o parte din celelalte moşii, dar a cumpărat lângă Florica via Floreasca, vie care îl va preocupa până la moarte, îngrijind-o şi exploatând-o după cele mai moderne reţete.

A fost mulţumit de opţiunea sa pentru Florica, în detrimentul Tigvenilor care îi evocau copilăria. „Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”, mărturisea Ion Brătianu în 1887.

Conac

Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Se pare că peste demisol şi parterul vechii clădiri, proprietarul a adăugat şi un etaj cu câteva încăperi.

Spre sfârşitul vieţii, Ion Brătianu a fost convins de fiul său Ionel, de necesitatea renovării casei. Amenajările şi construcţiile pe care Ionel Brătianu (1864-1927) le-a făcut la Florica au durat din 1889 până în 1925. Stilul casei este neoromânesc, împletind frumos modernul cu tradiţionalul.

Conform casei de licitaţii Artmark, valoarea conacului era estimată la cel puţin 2 milioane de euro.

Cumpărat de stat

Conacul Brătianu – Vila Florica a fost cumpărat de stat pe 13 noiembrie 2017, aminteşte news.ro.

La acel moment, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat pentru News.ro că decizia Curţii Constituţionale a României de neconstituţionalitate a Legii privind achiziţionarea de către stat a Vilei Florica nu influenţează procedura de achiziţie de către MCIN.

„Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a achiziţionat vila în baza exercitării dreptului de preempţiune. Legea din Parlament a fost un demers complementar, iar decizia CCR nu are influenţă asupta procedurii de achiziţie de către minister”, a fost răspunsul lui Lucian Romaşcanu la solicitarea News.ro.

Proiectul a fost iniţiat de Gigel Ştirbu, deputat PNL şi preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, şi susţinut de alţi 56 de deputaţi şi senatori PNL şi USR (deputat Iulian Bulai), potrivit site-ului Camerei Deputaţilor. El a fost aprobat de Senat pe 21 octombrie 2019.

Parteneri