Într-un interviu acordat cu 7 ani înainte de a muri, Janos Fazecas şi-a amintit care erau discuţiile în contradictoriu dintre Dej şi Ceauşescu, dar şi cum a ajuns să fie urât de cel care prelua puterea în 1965 şi devenea preşedintele Republicii Socialiste România în 1974. În interviul realizat de Virginia Călin în 1997, s-a subliniat că venirea la putere a comuniștilor a însemnat o diminuare drastică a nivelului de trai al populației.
Achitarea uriaşelor datorii de război către URSS, firmele mixte româno-sovietice (SOVROM) şi conducerea defectuoasă au scăzut calitatea vieţii oamenilor, care apoi au suportat şi colectivizarea agriculturii, care nu a dus la o creștere substanțială a producției agricole, aşa cum se aşteptau comuniştii.
Produse pe cartelă şi în anii 1950
În acest context, în anii 1950, produsele alimentare au fost cumpărat pe cartelă şi în cantităţi minime, aşa cum se va întâmpla şi trei decenii mai târziu. A fost nevoie de un deceniu pentru ca situaţia să se amelioreze. Astfel, conform sursei citate, „în anii 1960 şi în prima parte a anilor 1970”, în magazine apăruseră din nou produsele de primă necesitate.
„Mai mult, țăranii puteau să vândă în piețe produsele obținute în gospodăriile proprii. Situația s-a înrăutățit dramatic la mijlocul anilor 1980, când Ceaușescu a hotărât să exporte masiv cam tot ce se producea în țară, inclusiv produse alimentare, pentru a achita datoria externă. S-au redus drastic toate importurile, inclusiv de medicamente.
Produsele alimentare au început să se găsească din ce în ce mai greu. În decembie 1980, Ceaușescu a semnat o lege care obliga fiecare județ să se gospodărească singur. S-a interzis circulația liberă a produselor între județe. Populației i s-au impus norme de hrană foarte mici: o jumătate de pâine pe zi, un litru de ulei şi un kilogram de zahăr pe lună.
Criza economică din anii 1980
Aceste poduse puteau fi cumpărate numai pe cartelă şi doar de la magazinele de cartier. Produsele lactate sau din carne deveniseră aproape inexistente. Penuriei de alimente li s-a adăugat frigul din case, întreruperile repetate de curent electric. În preajma Revoluției din 1989, situația devenise dramatică. Un bun cunoscător al acestei perioade a fost Janos Fazecas:
Aspect din timpul vizitei conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Bacău (Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej)
Pe Ceaușescu l-am cunoscut în februarie 1945, când eu eram secretar al UTC la Odorheiul Secuiesc. Ceaușescu era secretar general al UTC. Venind în București, m-am întâlnit prima dată cu el. Îmi aduc aminte că eram în secretariat, unde Gheorghiu-Dej era prim-secretar.
Au fost momente când propunerile făcute de Ceaușescu au fost respinse pentru că eu le-am criticat. Dej era o personalitate. La el, dacă o propunere a căzut, însemna sancțiune, vot de blam. Şi Ceaușescu, fiind carierist, nu înghiţea aceste sancțiuni. Întotdeauna a vrut să apară ca un om deosebit de capabil şi priceput.
Cum şi-a atras Fazekas antipatia lui Ceauşescu
A venit la mine şi mi-a spus: «Janos, altă dată când ai probleme şi vezi că nu este bine ceva ce propun eu, să-mi spui înainte, că mi-e ruşine faţă de tovarăşul Dej!» Așa că mi-a purtat ranchiună. Conflictul cu Ceaușescu a încept în perioada 1954-1961, când am fost secretar al Comitetului Central. Ceaușescu era secretar cu probleme organizatorice, eu eram secretar cu probleme economice.
Gheorghiu Dej hotărâse să colectivizăm acolo unde teritoriul este mecanizabil, unde tractorul putea să se ducă şi să se întoarcă, unde combina putea să se ducă şi să se întoarcă. Dacă nu se putea face așa, atunci preţul de cost ar fi fost dublu. De aceea, lozinca lui Gheorghiu Dej a fost: «Colectivizarea suprafeţelor mecanizabile!» Ceauşescu a venit cu o altă lozincă: «Colectivizarea fiecărui hectar de pământ!»
„Nenorocitule! Nu ţi-am spus să nu forţaţi colectivizarea?”
Şi, din cauza aceasta, au fost şi răscoalele ţărăneşti. A fost o răscoală într-o comună din Galați… Nu-mi mai aduc aminte numele… Ceaușescu a venit la Dej ca să ceară să se dea dispoziţie lui Drăghici să tragă în ţărani, pentru că ţăranii ocupaseră Sfatul Popular şi Miliţia. În biroul lui Dej eram eu, Alexandru Bârlădeanu şi Gaston Marin.
Şi atunci Gheorghiu-Dej s-a sculat și l-a strâns de gât pe Ceauşescu, de credeam că îl sufocă! Şi Dej i-a spus: «Nenorocitule! Nu ţi-am spus să nu forţaţi colectivizarea? De ce ai forţat? Ieşi afară! Du-te cu Secţia ta de Organizatorică şi cu Propaganda! Mergeţi acolo, să vă bată măr ţăranii!» Asemenea lucruri făcea Ceaușescu”, a spus Janos Fazekas în interviul publicat în Arhiva de istorie orală.
explicaţie foto: Nicolae Ceauşescu i-a înmânat Ordinul „23 August” cl. I, conferit lui Janos Fazekas, cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani (16 februarie 1976).
