Decizia controversată a Elveției care a stârnit critici în Europa: Armele elvețiene nu trebuie să fie folosite în războaie
Până unde poate merge încăpățânarea elvețiană de a nu ajuta „militar” Kievul, chiar și indirect? De la începutul războiului, Elveția și-a tot iritat partenerii europeni, interzicându-le să transfere armatei ucrainene muniția vândută de Berna. Germania (de două ori), Spania și Danemarca au suportat consecințele acestei inflexibilități, după cum relatează Le Monde.
O nouă etapă în strategia de „necooperare” a Confederației Elvețiene a avut loc duminică, 12 martie, odată cu descoperirea, de către ziarul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, a casării de către armata elvețiană a unui întreg arsenal, desigur, puțin învechit, dar încă utilizabil și performant.
Berna va distruge în curând 60 de sisteme de apărare sol-aer Rapier (în franceză „rapière”, floretă), o baterie antiaeriană dezvoltată de British Aircraft Corporation în anii 1960 în numele armatei britanice și al Royal Air Force. Intrat în serviciu în 1971, sistemul Rapier a avut prima utilizare de teren în timpul războiului din Insulele Falkland. Berna a achiziționat 60 de unități în 1980 și le-a modernizat în repetate rânduri până de curând, înainte ca acestea să fie scoase din funcțiune și declarate improprii pentru funcționare la sfârșitul anului 2022.
„O primă tranșă a sistemului de arme Rapier a fost deja demontată. Vor urma încă trei”, confirmă Kaj-Gunnar Sievert, purtătorul de cuvânt al Armasuisse, Biroul Federal pentru Armament al Ministerului Apărării din Berna.
„Aceste rachete sunt, cu siguranță vechi, dar nu sunt complet depășite”, explică Peter Schneider, fost director al Swiss Military Review, amintind că britanicii au asigurat securitatea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012 cu baterii Rapier.
Prin urmare, ele ar putea fi foarte bine folosite chiar și astăzi împotriva țintelor care zboară jos, cum ar fi dronele și elicopterele, și chiar și avioanele de luptă. Ele nu vor fi însă folosite niciodată pentru a proteja cerul ucrainean, ceea ce a provocat consternarea mai multor deputați elvețieni.
„Este absurd că renunțăm la armele de apărare care încă funcționează”, a spus consilierul național François Pointet (Green’liberals, centru), potrivit căruia Rapier, o armă de fabricație britanică și nu de fabricație elvețiană, nu se încadrează la legea privind interzicerea exportului de echipamente militare elvețiene în zonele de conflict.
„Și poziția elvețiană trebuie respectată!”
Conform unei reguli stabilite chiar de guvernul de la Berna în anul 2006, sistemele străine care nu mai sunt necesare armatei trebuie revândute cu prioritate țării producătoare, „fără condiții”. Cu alte cuvinte, Elveția nu ar trebui să ceară interzicerea reexportului, așa cum procedează de un an, de exemplu pentru muniția pentru vehiculele blindate germane Ghepard. Așadar, de ce nu a sugerat Londrei să ia înapoi acest material?
„Nu este obișnuit ca Elveția să ofere achiziționarea sistemelor sale militare dezafectate”, răspunde Armasuisse. Cert este că Ministerul elvețian al Apărării nu a considerat de cuviință să-și consulte omologul britanic nici la decizia de a scăpa de Rapiers în 2019, nici de la începutul războiului din Ucraina. În cazul în care Londra se arată interesată de aceste baterii, acum că problema a devenit publică, ar fi interesant de observat reacția Bernei. Înșiși britanicii și-au retras sistemele Rapier în 2021. Toate rachetele au fost distruse, dar asta era înainte de începerea războiului din Ucraina.
Duminică seara, 12 martie, guvernul elvețian nu a avut nicio reacție la emoția stârnită de distrugerea planificată a acestor arme defensive, care le-ar fi putut permite ucrainenilor să se protejeze de atacurile aeriene inamice, în special cele asupra țintelor civile. Este puțin probabil ca acest caz, care dăunează imaginii Elveției în străinătate, să treacă neobservat. Pentru că armata elvețiană va dezafecta și alte sisteme de arme străine în următorii ani, începând cu 248 de tancuri de infanterie M113 și peste 100 de tunuri de artilerie de tip M109. Echipamente proiectate de americani și deja desfășurate în Donbas, în luptele cu trupele ruse.
Iritat de insistența criticilor la adresa țării sale privind interpretarea riguroasă a neutralității, președintele Confederației (în funcție de un an), socialistul Alain Berset, a repetat duminică, într-un interviu acordat Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, că „armele elvețiene nu trebuie să fie folosite în războaie”. Pe un ton mai moralizator, el a subliniat că, la fel ca înainte de Primul Război Mondial, simte „o frenezie războinică în anumite zone. (…) Înțeleg și respect faptul că alte țări au o poziție diferită. Dar și poziția elvețiană trebuie respectată”.
