Discuțiile dintre Rusia țaristă și Statele Unite au început în 1861. Printre motivele pentru care Moscova dorea să vândă Alaska era că acest teritoriu reprezenta o povară financiară prea mare. În plus, exista riscul ca, în cazul unui război între Rusia și Marea Britanie, britanicii să invadeze și să ocupe Alaska (abia se încheiase Războiul Crimeii, desfășurat între 1854 și 1856).
Războiul civil american a pus capăt temporar negocierilor. În decembrie 1866, cu o oarecare reticență față de ideea de a ceda un teritoriu, Rusia propune Statelor Unite să reia negocierile.
Într-adevăr, mulți ruși nu înțelegeau de ce Tătucul țar vinde pământurile pe care țara lor le ocupase în 1741, numindu-le Rusia americană. Îi intriga și prețul foarte mic: 7,2 milioane de dolari pentru 1,7 milioane de kilometri pătrați. Adică 0,4 cenți pe hectar!
Nici americanii nu au înțeles de ce țara lor avea nevoie de acele terenuri deșerte, cu climă dușmănoasă și considerau, dimpotrivă, că prețul este exagerat de mare. Ei numeau tranzacția „Seward’s Folly” („Nebunia lui Seward”), după numele secretarului de stat al Trezoreriei, William H. Seward, fervent promotor al achiziției.
Au existat zvonuri că senatorii care au aprobat ratificarea au primit sume de bani de la ambasadorul rus, Edvard Stoekl. Se spunea chiar că țarul Alexandru II îi alocase lui Stoekl un fond pentru mită de 25.000 de dolari.
Dacă au existat într-adevăr, șpăgile au fost răscumpărate infinit de bogăția noilor teritorii. La câțiva ani după tranzacție, în Alaska s-a descoperit aur. Apoi uriașe rezerve de petrol și gaze, care au adus câștiguri de sute de miliarde de dolari.
Au existat și consecințe negative: de pildă, indienii și eschimoșii nu au știut multă vreme că pământurile lor fuseseră vândute. Au primit cetățenia americană abia în 1924.
Despre vânzarea Alaskăi circulă numeroase mituri. Iată câteva:
– ultima tranșă a plății nu ar fi fost achitată niciodată, deoarece vasul care ducea banii în Rusia a naufragiat;
– Rusia ar fi explicat că nu a obținut avantaje de pe urma vânzării din cauză că partea americană nu a respectat unele clauze din contract;
– Alaska nu ar fi fost vândută, ci doar închiriată pe 99 de ani.
