Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Crimele incredibile ale colonelului-dezertor Alexandru Sturdza. Trimiterea sublocotenentului-patriot Ciulei în fața plutonului de execuție
Articole online

Crimele incredibile ale colonelului-dezertor Alexandru Sturdza. Trimiterea sublocotenentului-patriot Ciulei în fața plutonului de execuție

Sublocotenentul Constantin C. Ciulei, fiul căpitanului Constantin Ciulei din Slatina, proprietar al moşiei Urluiasca din judeţul Olt, s-a născut în anul 1886, a urmat studii agricole, iar la declararea mobilizării, în 1916 a plecat pe front alături de cinci fraţi şi de șase cumnaţi.

Colonelul Sturdza a fost judecat în contumacie de aceeaşi instanţă, fiind

condamnat la moarte şi la degradare militară pentru dezertare la inamic şi înaltă trădare.

La 24 iunie 1917 colonelul Sturdza a fost condamnat la moarte în contumacie a doua oară pentru că în decembrie 1916 ordonase să fie împuşcat un sergent de artilerie, fără ca acesta să fi fost judecat şi condamnat, fapt ce constituie crimă cu premeditare.

Tot crimă cu premeditare este şi atacul colonelului Sturdza asupra

sublocotenentului Ciulei şi căpitanului Mărculescu, după ce aceştia şi-au dat seama de acţiunile sale în favoarea inamicului.

Căpitanul Mărculescu, rănit la gât şi la mâna stângă, a supravieuit şi a ajuns până la gradul de locotenent colonel.

Acţiunea colonelului Sturza a fost detestată chiar şi de inamicul la care

dezertase, după cum afirmă baronul Valeriu Kapri, originar din Transilvania, fost maior în armata austro-ungară, translator de limba română pentru inamic, căruia comandantul Diviziei 1 Cavalerie austro-ungară, generalul de Ruiz, i-a declarat:

Colonelul Sturdza nu este un ostaş, ci un sperjur care şi-a călcat jurământul depus ţării sale.

De asemenea, generalul von Gerock a avut aprecieri asemănătoare:

Când un soldat face un pas analog celui făcut de colonelul Sturdza… implicit trebuie să ţină în mâna dreaptă revolverul gata încărcat ca să-şi zboare creierii dacă nu reuşeşte.

Anii au trecut şi războiul s-a încheiat cu victoria Aliaţilor alături de care a intrat în război România.

Prizonierii români au revenit în patrie.

Între ei şi trădătorii care au dezertat la inamic.

Prin Î.D. nr. 1537 din 9 aprilie 1920 au fost amnistiaţi militarii condamnaţi pentru infracţiunile săvârşite în timpul războiului.

Între cei amnistiaţi a fost colonelul Sturdza şi sublocotenentul Ciulei, cel condamnat printr-o gravă eroare judiciară, reabilitat postmortem şi reînhumat cu onoruri militare.

Ecaterina Ciulei, soţia sublocotenentului Constantin Ciulei, a înaintat Curţii Superioare de Justiţie, în luna mai 1920, acţiune de recurs-revizuire a procesului soţului său, dar instanţa a pronunţat la 24 mai sentinţa prin care declara acţiunea stinsă şi dosarul închis, considerând pe sublocotenentul Constantin Ciulei amnistiat.

Citește și Căpitanul Cătuneanu îl rănește în duel pe fiul prim-ministrului

 

Sursa AICI

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola