Crearea județelor medievale ale Valahiei
Funcția de birar de județ era foarte profitabilă la sfârșitul secolului al XVI-lea conform relatării lui Franco Sivori. În secolul XVII, funcția de birar era deținută de mari boieri, ca Matei Basarab. Radu Spinișor ar fi fost cel dintâi birar local, în județul Jiul de Jos, în vremea lui Vlad Înecatul, boierul fiind condamnat pentru că fugise cu haraciul pe proprietățile din Dolj și Mehedinți.
În secolele XIV-XVI, termenul de județ a fost folosit de circa 50 de ori în 2000 de documente. Contextul în care era folosit termenul era unul fiscal, nu administrativ-teritorial, abia spre sfârșitul secolului XVI, județul începând să fie folosit într-un sens geografic. Județele devin teritorii administrativ-teritoriale abia spre sfârșitul secolului XVI. Județele nu constituie un argument pentru centralizarea Țării Românești, ci dimpotrivă. Ele au fost organizate în zonele de periferie și semi-periferie tocmai pentru a putea extinde controlul domnului asupra teritoriilor respective.
În zonele Argeș si Dâmbovița, zone în care domnul își exercita puterea prin intermediul curții nu s-a organizat niciun județ
Se poate vorbi de o Țară Românească cu un teritoriu împărțit în mod coerent în județe abia de la sfârșitul secolului XVI, cand apar banii de județ, responsabili cu strângerea dărilor. Până atunci, județele nu erau decât o cale de colectare a dărilor de pe întinsul țării, un instrument strict fiscal.
Țara Romanescă a devenit un stat mai centralizat grație presiunii fiscale otomane, producându-se în secolele XVI-XVII importante schimbări de natură social-politică. Spre sfârșitul secolului XVI, instituția domniei și-a impus controlul asupra întregului teritoriu al țării.
Atunci județele au început să fie definite ca teritorii administrative, și nu strict fiscale.
Funcția de ban de județ începe să fie deținută, cum am spus, de mari boieri. Concomitent cu scăderea puterii domnului în raport cu Sublima Poartă, căci în a doua jumătate a secolului XVI cresc obligațiile financiare, conform lui istoricilor Mihai Berza și Bogdan Murgescu, se remarcă o creștere a controlului domnesc asupra țării, asupra supușilor. Istoricii care susțin întemeierea județelor cu funcție administrativ-teritorială în secolul XIV sunt C.C și Dinu Giurescu și P.P. Panaitescu, în vreme ce Marian Coman și I.C. Filitti susțin că mai întâi județele aveau funcție social-fiscală, marii boieri ai locului desemnând identitatea județului, și că abia în secolul XVI s-a realizat împărțirea clară a teritoriului, odată ce domnia a fost nevoită să controleze societatea mai abitir.
