Conform history.info, la 5 decembrie 1872, corabia a fost găsită plutind în condiții optime în Oceanul Atlantic.
Aveau stoc de mâncare și băutură pentru încă șase luni, condițiile meteorologice erau bune, iar bunurile echipajului , inclusiv cele de valoare, erau intacte.
Doar că la bordul navei nu se mai afla nimeni, absolut nimeni. Dispăruseră fără urmă și nici astăzi nu s-a știe care a fost soarta lor.
Legende
S-au născut numeroase legende și teorii despre soarta celor aflați la bord, cea mai răspândită fiind cea că au dispărut în urma unor fenomene supranaturale.
Sir Arthur Conan Doyle, autorul celebrului Sherlock Holmes, a scris o poveste pe acest vas, cu multe detalii despre ziua în care a fost găsită corabia.
Lipsea o barcă de salvare
S-a descoperit că singurul lucru care lipsea de pe vas era o barcă de salvare, oricum prea mică pentru a adăposti tot echipajul, iar căpitanul oricum nu ar fi avut dreptul să părăsească vasul.
Corabia pornise pe 7 noiembrie 1872 din New York și urma să ajungă în portul italian Genova.
La bord se aflau căpitanul Benjamin Spooner Briggs, alături de soția și fiica sa de 2 ani, dar și cel puțin șapte marinari. Ultima înregistrare în jurnalul său de bord datează din 25 noiembrie 1872 , ora 05:00.
Alcoolul
Una dintre cele mai răspândite teorii a fost cea conform căreia, vasul transporta alcool, iar din cauza vaporilor creați, încăperea a sarit în aer și echipajul de teama unui incendiu major a sărit în apă și s-au înecat cu toții.
Bricul britanic „Dei Gratia” se afla la circa 400 de mile la est de Azore la 5 decembrie 1872, când membrii echipajului au reperat o navă în derivă în marea agitată.
Căpitanul David Morehouse a fost surprins să descopere că nava în derivă era „Mary Celeste”, care părăsise New York cu opt zile înaintea lui şi ar fi trebuit să ajungă la Genova, în Italia. Şi-a schimbat planurile, pentru a veni în ajutor.
Recompensa
Echipajul de pe „Del Gratia” a dus vasul în Gibraltar, unde a solicitat o recompensă.
Bunurile au fost evaluate la 46.000 de dolari, însă ei au primit doar 7.500, fiindcă existau suspiciuni că ar fi cauzat chiar ei dispariția echipajului. Nu au putut fi acuzați de nimic, fiindcă nu existau urme de violență.
O investigație inițiată în 2002 a scos la iveală doar că vasul se afla la o abatere de 120 de mile față de traseul obișnuit, ar fi trebuit să se aproprie de uscat deja de trei zile, iar la bord cu siguranță se instalase deja disperarea.
Se pare că toţi cei de la bord deciseseră să abandoneze nava, după ce reperaseră ţărm, pentru că pompa se defectase din cauza prafului provenit de la transportul anterior de cărbune, care ar fi blocat-o.
Căpitanul, observând defecţiunea şi constatând şi defectarea unui cronometru, ar fi decis abandonarea vasului, de teama scufundării. Este una dintre teorii, cercetările continuă.
