Concert Regal Caritabil 2019, la Ateneul Român. 98 de ani de la naşterea Regelui Mihai I

 

La 25 octombrie 2019, Fundația Regală Margareta a României organizează, ca în fiecare an, concertul de la Ateneul Român de ziua de naștere a Regelui Mihai I. Concertul are scop caritabil și este consacrat strângerii de fonduri pentru programul Tinere Talente.

În cadrul galei vor evolua soprana Cellia Costea și tenorul Teodor Ilincăi, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, aflat la pupitrul Orchestrei Române de Tineret.

Vor fi interpretate lucrări celebre din creația lui Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi, Ruggero Leoncavallo, Pietro Mascagni, Alfredo Catalani și Umberto Giordano.

Vineri, 25 octombrie, se împlinesc 98 de ani de la naşterea Regelui Mihai I. Un rege cu un destin tragic, marcat de ani de exil.

Încă din copilărie a avut un traseu atipic, devenind rege, deşi era un copil.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege.

Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.

După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947.

A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar din anul 2001, întoarcerea definitivă în România.

După anul 1989, Familia Regală a însemnat sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, promovarea imaginii României în străinătate, încurajarea tinerelor talente şi a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societăţii româneşti, dar şi o punte de legătură între românii din ţară şi cei din afara ei, între trecut, prezent şi viitor.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune.

Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

Discursul istoric din Parlamentul României, în 2011

În octombrie 2011, Regele Mihai a susţinut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
 

Parteneri