Colapsul economiei românești după 1989: Corupția care a falimentat o țară
Mai multe puncte de producție din țară s-au „evaporat” odată cu sfârșitul regimului comunist din țară. După schimbarea regimului politic din 1989, economia României a suferit o tranziție dificilă, care a dus la închiderea multor fabrici și uzine, iar corupția a pus stăpânire pe întreaga țară. Acest proces a fost influențat de o serie de factori, inclusiv de lipsa investițiilor, de managementul ineficient și de concurența crescută de pe piața internațională.
În timpul anilor ’90, multe dintre aceste unități de producție au devenit neviabile din punct de vedere economic, iar statul nu a reușit să le restructureze și să le modernizeze. În consecință, acestea au fost închise, ceea ce a dus la pierderea a milioane de locuri de muncă și la o scădere semnificativă a capacității de producție a țării.
În județul Buzău, două fabrici importante, Confecția de la Râmnicu Sărat și Foresta Nehoiu, au dispărut în timpul administrațiilor Iliescu și Băsescu.
Aceste fabrici erau cunoscute în zonă pentru producția lor de îmbrăcăminte și mobilă. Economia Buzăului a suferit o transformare radicală, după Revoluţie. Dacă zona industrială a municipiului Buzău a rămas într-o mica măsură funcțională, la Râmnicu Sărat, după privatizare, o mare fabrică de textile a fost închisă. Aproximativ 2.000 de angajați, majoritatea de sex feminin, au rămas fără locuri de muncă după anii ’90. În scurt timp după ce fabrica a fost preluată de către omul de afaceri vrâncean Sorina Plăcintă, aceasta a fost închisă definitiv, lăsând astfel o parte din comunitate fără venituri.
Marile uzine ale Brașovului, care în trecut erau inima economiei locale, au fost demolate, iar în locul lor au fost construite mall-uri și alte centre comerciale
Peisajul urban al orașului Brașov a suferit transformări majore în ultimii ani. În locul fostelor Uzine Hidromecanica și Tractorul, care au fost desființate, se ridică acum noi clădiri moderne. Mall-uri, blocuri și locuri de agrement vor înlocui vechile fabrici industriale. Pe lângă acestea, se planifică construirea unui nou centru comercial pe terenul fostei uzine Fartec. Fosta uzină Hidromecanica nu mai există în oraș, dar pe vechiul ei amplasament de 40.000 de metri pătrați, situat în Centrul Civic, s-au ridicat acum clădiri de birouri și un hipermarket Cora. Fabrica era specializată în turnătorie de fontă și prelucrări mecanice, iar în anii ’50, aici s-au produs primul autobuz și primul strung românesc. În timp ce orașul Brașov continuă să se dezvolte, trecutul său industrial este demult uitat și înlocuit cu o nouă perspectivă modernă.
Coloșii industriali dispăruți din Iași din cauza privatizărilor eșuate și a țepelor economice
Branduri precum Lactis, Unirea, Avicola, Zimbru sau Ţigarete sunt acum doar amintiri. Din toate fabricile care funcționau în trecut la Iaşi, doar două au reuşit să supravieţuiască. Acest lucru a fost pus pe seama procesului dur de selecție capitalist care a dus la căderea coloșilor industriali cu zeci de mii de angajați și cifre de afaceri impresionante. Fabrici precum Fortus, Tepro, Nicolina sau Terom au fost dezmembrate, prin privatizări dezechilibrate şi, în cele mai multe cazuri, frauduloase, imediat după 1990. Deşi au fost declanşate mai multe anchete de procurori, până în acest moment, niciunul dintre cazurile de fraudă şi de încălcări economice grave din Iaşi nu s-a soldat cu condamnări penale.
Industria Botoșaniului a ajuns într-o situație dezastruoasă după căderea comunismului, iar „mâna” mafiei lui Iliescu a contribuit la îngroparea sa definitivă într-un timp foarte scurt.
Botoșaniul avea o imensă zonă industrială, întinsă pe sute de hectare, unde mii de oameni își desfășurau activitatea zilnic. După căderea regimului comunist si privatizarea uzinelor, marile fabrici au fost vândute treptat de către oamenii care doreau să obţină câți mai mulţi bani de pe urma schimbărilor politice. De exemplu, în Uzinele Textile Moldova erau peste 10.000 de angajați, iar producția fabricii era destinată exportului în cea mai mare parte.
În vremurile bune, Electroputere Craiova și Fabrica de Avioane aveau o forță de muncă impresionantă
După Revoluţie, atât Fabrica de Avioane cât şi Electroputere Craiova şi-au modificat complet profilul, devenind uzine cu probleme financiare imense. Electroputere Craiova era una dintre cele mai mari fabrici din Oltenia, având un renume mare ca de producător de locomotive şi echipamente electrice remarcabile. În uzina din Bănie, lucrau peste 12.000 de oameni, însă după evenimentele din 1989, mai mult de jumătate dintre angajați au rămas fără un loc de muncă.
O mare parte a locuitorilor din Mehedinți au luat calea occidentului
După anul 1990, marile companii economice din județul Mehedinți au fost nevoite să închidă porțile, iar micile afaceri au reușit să atragă doar o mică parte din forța de muncă rămasă disponibilă. Unii locuitori din Mehedinți au ales să emigreze în Occident în căutarea de noi oportunități de angajare, în timp ce alții s-au retras la țară și s-au implicat în producția de alimente pentru subzistență. În trecut, județul Mehedinți, mai precis orașul Drobeta Turnu Severin, a fost un centru economic puternic. Prosperitatea locuitorilor și dezvoltarea zonei au fost influențate de înființarea portului, în 1851, și a primului atelier de reparat vapoare, în 1858. Acestea au contribuit semnificativ la prosperitatea zonei și la dezvoltarea șantierului naval, care a devenit cel mai mare din țară în 1914.
Cele mai importante fabrici din Alba au fost dezmembrate și vândute la depozitele de fier vechi
În județul Alba, falimentele marilor companii au creat o gaură financiară de sute de milioane de euro, cu șanse mici de a-i recupera vreodată. Printre companiile care și-au închis porțile se numără: UPSOM Ocna Mureș, Montana Câmpeni, Resial Alba Iulia, Capris Sebeș, Stratusmob Blaj. Toate acestea au angajat mii de oameni și erau motorul economiei județului. În prezent, cele mai mari procese de insolvență și faliment sunt în curs la Tribunalul Alba pentru societățile GHCL Upsom SA Ocna Mureș, Resial SA Alba Iulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Câmpeni, Stratusmob SA Blaj și Ardeleana SA Alba Iulia. Una dintre companiile care au suferit cel mai mult a fost combinatul UPSOM din Ocna Mureș, care și-a vândut activele la fier vechi, fiind nevoită să își închidă porțile.
Închiderea fabricilor și uzinelor a fost o altă consecință a tranziției economice. Mulți proprietari de afaceri au considerat că este mai profitabil să închidă fabricile și să-și mute producția în afara țării, din cauza costurilor mai scăzute și a condițiilor mai favorabile de producție. Această decizie a avut un impact semnificativ asupra economiei locale, deoarece a dus la pierderea locurilor de muncă și la o scădere a nivelului de trai.
