China se retrage în spatele Marelui Zid Cultural
În loc de hărți care să indice stația Aeroportul Internațional Tianjin Binhai, acum pe indicatoare se poate citri Binhai Guo Ji Ji Chang. Gara din Beijing este acum Beijing Zhan, iar Parcul Olimpic este Gaolinpike Gongyuan.
China are o rată de alfabetizare de peste 97%, dar pinyin-ul este cunoscut numai de aproximativ 70% din populația sa de 1,4 miliarde, potrivit datelor oficiale. Deci întrebarea este, cine sunt cititorii țintă de pinyin? Evident, străinii. Numai că aceștia se plâng că nu mai înțeleg nimic.
Ca răspuns la preocupările publicului, guvernul municipal din Beijing a declarat că schimbarea a fost făcută pentru a se conforma standardelor naționale – Ghidul pentru utilizarea limbii engleze în zonele de servicii publice, care a intrat în vigoare în decembrie 2017.
Nu toate denumirile englezești au fost abandonate – unele excepții includ Palatul de Vară și Muzeul Militar, care sunt ambele locuri de interes cu nume englezești larg acceptate.
Nimeni nu a explicat de ce au loc schimbările acum în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă.
Comentatorii prezenți la această competiție au remarcat și contrastul cu atmosfera prietenoasă din 2008, când Beijingul a găzduit Jocurile Olimpice de vară. Unii au sugerat că semnalează un proces de „deglobalizare culturală”, în care China și Occidentul se retrag ca să-și apere propria identitate.
În mod public, conducerea chineză a arătat sprijin un sprijin continuu pentru globalizare și deschidere. La Forumul Economic Mondial anual din 17 ianuarie, președintele Xi Jinping a cerut celorlalte puteri să renunțe la „mentalitatea războiului rece” – o înțepătură voalată la adresa Statelor Unite – și a apreciat eforturile Chinei de a exporta vaccinurile Covid-19, de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a promova dezvoltarea.
„Ar trebui să rămânem la deschidere și incluziune. Ar trebui să spunem nu izolării și exclusivismului”, le-a spus Xi liderilor mondiali și de afaceri în cadrul conferinței virtuale, avertizând că încercările de a „izola, intimida, decupla și sancționa” pe alții „nu vor face decât să împingă lumea” la diviziune și chiar la confruntare”.
Cu toate acestea, în cei peste trei ani de când a început războiul comercial China-SUA, tendința a fost într-o singură direcție – China și Occidentul par să se îndepărteze cultural, în timp antagonismul și confruntarea domină relațiile reciproce.
Există ciocniri pe tema comerțului, a tehnologiei, a armatei și a ideologiei, precum și asupra originilor Covid-19.
Răspunsul Chinei față de Statele Unite a fost neînduplecat și combativ, descris pe scară largă drept Wolf Warrior de către observatorii politicii și relațiilor externe de peste mări. Naționalismul a crescut și pe plan intern pe fundalul eforturilor considerabile ale Beijingului de a combate spionajul și infiltrarea unor forțe străine, în special din partea națiunilor occidentale.
Chinezii susțin regimul comunist de la Beijing
Conform Barometrului Edelman Trust, realizat în noiembrie, 91% dintre cetățenii chinezi au încredere în guvernul de la Beijing, cel mai înalt rating din China ultimului deceniu. E, totodată, și cel mai mare rating obținut de un guvern dintre cele 28 de țări incluse în sondaj. Barometrul a fost al 22-lea sondaj anual de încredere și credibilitate realizat de firma de consultanță Edelman și s-a bazat pe interviuri online de 30 de minute realizate cu 36.000 de respondenți din 28 de țări.
Străinii, tratați cu multă rezervă
Contribuind la tendința de decuplare culturală, China a interzis profesorilor străini din afara Chinei să susțină sesiuni de engleză online și a înăsprit controlul asupra școlilor cu un curriculum internațional.
„Aceste schimbări și mișcări s-ar putea să nu schimbe jocul în sine, dar luate împreună și în conjuncție cu vântul politic al momentului, ele reprezintă probabil un fel de deglobalizare culturală”, spune George Magnus, cercetător la Centrul Chinez al Universității Oxford.
Diplomații străini au declarat pentru South China Morning Post că este din ce în ce mai greu să ajungi la cercetătorii chinezi de la instituțiile afiliate statului .
Majoritatea invitațiilor adresate instituțiilor guvernamentale în ultimul an au fost respinse, chiar și atunci când discuțiile au avut loc pe teme cum ar fi economia, a declarat un diplomat străin sub rezerva anonimatului.
„În mai multe cazuri, ni s-a cerut să cerem aprobare de la diferite departamente. După o lungă așteptare de câteva săptămâni sau chiar luni, am primit adesea un „nu” în cele din urmă”, a spus diplomatul.
Un alt diplomat străin a spus că multe invitații au fost refuzate din cauza „Covid-19”, deși majoritatea colegilor săi se aflau în China de cel puțin un an și erau complet vaccinați. „Nu înțeleg de ce reprezentăm o amenințare pentru „munca de prevenire și control al pandemiei”. Nu sunt sigur dacă este o scuză”, notează South China Morning Post .
